Olt. Muzeul de Etnografie și Istorie Urbană ”Ion Hagiescu – Miriște”, inaugurat la Caracal

***Olt. Muzeul de Etnografie și Istorie Urbană ”Ion Hagiescu – Miriște”, inaugurat la Caracal***

Zestrea muzeală a județului Olt s-a îmbogățit printr-n nou Muzeu de Etnografie și Istorie Urbană ,,Ion Hagiescu – Miriște” din municipiul Caracal.

 În prezent clădirea este complet restaurată pe fonduri europene, în mandatul primarului Ion Marian Doldurea, și este amenajată ca un muzeu de etnografie și istorie urbană, secție a Muzeului Romanațiului.

Casa are un aspect somptuos fiind construită pe două nivele, parter și etaj, în stil eclectic, partea din față în stil neoromânesc și partea din  spate în stil apusean, sub formă de navă, având în componență și o pivniță cu acces din exterior.Pasionat de istorie, primarul Caracalului, Ion Doldurea a inaugurat săptămâna trecută acest muzeu în prezența  deputatului PSD Adrian CHESNOIU și a lui Marius OPRESCU, presedintele Consiliului Județean Olt.“Am readus la viață unul din obiectivele de patrimoniu din orașul nostru. De astăzi, clădirea, monument istoric, va găzdui Muzeul de Etnografie.

Reabilitarea imobilului s-a realizat printr-un proiect finanţat cu fonduri europene, accesat de municipalitate, cu o valoare totală de 6.001.186,77 lei, din care 5.868.705,02 lei reprezintă finanțare nerambursabilă”, a declarat Ion Doldurea, primarul Municipiului Caracal.

Clădirea unde este amenajat acest muzeu, este monument istoric, fiind situată în centrul orașului, în aproprierea Șipotului ”Encei”. Substanţa arhitecturală a Caracalului aparţine intervalului 1870-1914 fiind  foarte bine reprezentată, în unele zone aproape intactă încă, el putându-se constitui într-un fel de etalon pentru ceea ce vor fi fost şi alte oraşe din aceeaşi categorie. Cele aproximativ 100 de construcţii de diferite tipuri ce s-au păstrat (imobile administrative, clădiri de interes public- chiar dacă azi au altă destinaţie-hoteluri, bănci, numeroasele case particulare de un farmec şi pitoresc aparte) se implică într-un normal proces de reconstituire a mentalului colectiv al unui trecut nu prea îndepărtat vechi de două secole.  

 Primul edificiu care s-a ridicat este Palatul Administrativ, a cărui construcţie a început în 1870. În 1874 s-a mutat în el Prefectura şi o serie de instituţii care nu aveau localuri proprii. Construcţia este de dimensiuni impunătoare, a fost parţial modificată având faţada principală destul de sobră, astăzi funcţionează în ea Primăria municipiului Caracal.

 În secolul XIX se observă o preocupare pentru proporţie şi verticalitate această instituţie fiind o emblemă dătătoare de ton.

 Un alt model cel clasicizat şi-a făcut apariţia odată cu ridicarea, în 1896, a Palatului de justiţie, azi Judecătoria Caracal, având faţada masivă cu coloane. În anul 1927 construcţia a fost amplificată.  În jurul anului 1900, tot mai multe clădiri vechi au fost demolate iar unele noi moderne le-au luat locul. Pe strada Iancu Jianu, fostă Libertății se mai păstreză şi astăzi un număr impresionant de clădiri cu o arhitectură eclectică, foste case ale boierilor Jieni și ale aristocrației din Caracal – strada elitelor caracalene, primari, prefecți, în ele funcţionând instituţii de stat.

Casa era  o emblemă cum este de altfel şi astăzi. Aceste clădiri cu volume simetrice şi planuri complicate cu ferestre mari, acoperişul înalt, decor bogat pun în evidenţă arhitectura secolului în care au fost construite.Constructorii străini sosiţi din Apus s-au văzut obligaţi, la solicitarea beneficiarilor să îmbine cunoştinţele lor şi maniera de construcţie cu tradiţiile locale. Astfel pridvorul, prispa şi tinda, caracteristice arhitecturii noastre ţărăneşti au fost păstrate şi dezvoltate în noua concepţie, la o scară majoră şi transpuse în materiale durabile ca piatra sau cărămida îmbrăcate cu tencuială şi acoperite cu decoraţii în stuc. Strada Iancu Jianu este un exemplu tipic pentru ultimele decenii ale secolului XIX, ea cuprinde circa 50 de case unifamiliale, toate ridicate de constructori italieni şi germani. Aceste case au fost construite în perioada 1890-1900 de antreprenorii Silvio și Ritzieri Mariani şi inginerul E. Gesner.      

Una din aceste case a aparţinut în perioada 1900-1922, magistratului Ion Hagiescu-Miriște. S-a născut la București în anul 1866 și a decedat în 1922,s-a stabilit în Caracal prin anul 1895.   

 Magistratul Ion Hagiescu-Miriște a cumpărat o casă a lui Teodor Cazan, negustor de cereale din Caracal, o casă ruinată pe care magistratul a refăcut-o din temelii, după planurile sale, cu intenția vădită de a fi amenajată ca muzeu de artă, deoarece colecţionase foarte multe obiecte. Moștenirea sa a fost una considerabilă. În anul 1905 avea tablouri în toate camerele.

După moartea sa, casa urma să fie donată Prefecturii judeţului Romanaţi, autorităţile fiind obligate în schimb să o păstreze pentru totdeauna ca muzeu. Din cauza nepăsării şi lipsei de interes a autorităţilor de atunci, dorinţele lui Hagiescu – Miriște nu au fost îndeplinite. Bunurile au trecut în proprietatea statului, în clădirea care urma să devină muzeu au fost instalate birouri, iar moştenitorii săi legali nu s-au îngrijit de colecţii, depozitându-le în dependinţe necorespunzătoare, de unde, din cauza unui incendiu o parte au fost transferate în subsolurile caselor Chintescu.

În 1949, când la Caracal s-a înfiinţat Muzeul Romanaţiului, 27 de tablouri semnate N. Dărăscu, Dupont, N. Grimanni, O. Obedeanu, Ambrosini, Uberti, etc., au fost expuse aici. Un mare număr de tablouri au fost înstrăinate, multe picturi, sculpturi s-au distrus ori s-au pierdut. Mai bine de 40 de ani casa Hagiescu – Mirişte s-a aflat într-o stare de degradare avansată.

Georgiana Sebeș