Olt. Prima Monografie a Slatinei scrisă de buzoianul Laurentiu Guțică

lansare carte guticăDirectorul Muzeului Județean Olt, dr. Laurențiu Guțică, originar din Buzău, a lansat prima Monografie a Slatinei, numită sugestiv ,,ISTORIA ORASULUI SLATINA DE LA ORIGINI PANA IN ANUL 1947”, Evenimentul a avut loc, joi 28 noiembrie în Sala de Festivități a Muzeului Județean Olt, în prezența a numeroși oameni de cultură și artă, istorici, prieteni și familia autorului. Printre aceștia amintim pe prof. dr. Ion Bozgă de la USAMV, Filiala Slatina, Gheorghe Iorga  director Direcția pentru Cultură Olt, dr. Bogdan Bădițoiu, dir. Arhivelor Statului Olt și Hashim Memish,  patronul cofetăriei ,, La Atletul Albanez”, descendentul celei mai vechi familii  de albanezi din Slatina.

Această lucrare de mare anvergură a fost finanțată de Primăria și Consiliul Local al Municipiului Slatina și dedicată Centenarului Marii Uniri.

Moderatorul evenimentului, istoricul Aurelia Grosu, din cadrul Muzeului Județean Olt, a spus despre această carte că poate fi un reper consistent pentru generațiile următoare care vor să cunoască cu adevărat istoria Slatinei, a oamenilor importanți care își leagă numele cu mândrie de această urbe, o istorie pe care o pot continua în felul lor.

,,O asemenea apariție editorială în anul 2018, anul Centenarului României Mari,lansare carte gutică cu Aurelia Grosu dar și anul celebrării de către Municipiul Slatina a 650 de ani de atestare documentara (20 ianuarie 1368) constituie o inițiativa circumscrisa cunoașterii trecutului și a identității noastre spirituale. Nu întâmplător, ziua lansării monografiei a fost aleasa pe 28 noiembrie 2018, dată la care acum 100 de ani avea loc Unirea Bucovinei cu România.

Încercarea de a elabora o monografie a Slatinei, după ce în anii 1901, 1908, 1968 şi 1972 au mai fost realizate sinteze în această direcţie, nu înseamnă decât o  continuare firească a eforturilor înaintașilor ce au aprins lumina cunoaşterii istorice pe aceste meleaguri. Scrierea istoriei orașului Slatina a fost, este și va fi o operă de zidire temeinică.

lansare carte gutica 1Primul nostru contact cu orașul s-a petrecut în anul 1992. Gara Slatina, podul Oltului și strada Lipscani ne-au devenit de atunci repere inconfundabile pe retina memoriei. În centrul orașului, pe o stradă veche, o librărie supraviețuia miraculos într-o altă dimensiune temporală. „Casa Cărţii” era patronată de Dumitru Ivăncescu, o personalitate a Slatinei spiritului, pe care timpul a trecut-o într-un nemeritat con de umbră. Rafturile librăriei erau pline de cărţi, cu grijă aşezate, aşteptând parcă mâini tandre şi priviri iscoditoare. Ne amintim cu emoție titlurile volumelor pe care le-am cumpărat atunci ca şi cum totul s-ar fi întâmplat ieri. Pe raftul lăsat gol odinioară a venit timpul să aşezăm o carte în cinstea oraşului care ne-a adoptat.”  Și-a adus aminte, Laurențiu Guțică, despre primul său contact cu Slatina.

Guțică și-a început cariera profesională în 1995, când la conducerea Muzeului Județean Olt era Aurelia Grosu. Acesta dezvăluie cu nonșalanță momente din viața sa sau a familiei sale din Buzăul natal, care l-au marcat și care l-au făcut să înțeleagă că istoria românilor oriunde s-ar afla pe hartă, este aceiași: frumoasă și captivantă.

,, În copilărie am fost fascinați de priceperea bunicului nostru, veteran de război,lansare-carete-autograf-gutica.jpg în a săpa și curăța fântâni. Priveam cu infinită curiozitate și admirație cum găsea izvorul cu o ramură de salcie și cobora zâmbind, legat de mijloc doar cu o funie, în măruntaiele pământului. Prin gesturi ferme trimitea la suprafață, la lumina zilei, gălețile pline de apă amestecată cu pământ, nisip sau humă. Simțeam o fericire imensă când glasul său ostenit anunța că a găsit matca izvorului și auzeam susurul firului de apă în casa nouă a fântânii.  Aceste amintiri ne-au urmărit întotdeauna și ne-am gândit de multe ori că scrierea istoriei unui sat sau a unui oraș poate fi comparată cu ctitorirea unei fântâni. Încercăm să detectăm izvorul ascuns sub mantia telurică şi apoi începem să săpăm minuțios pentru a elibera din inima lutului apa vie dătătoare de viaţă. Semenii noștri se pot bucura de răcoarea şi prospeţimea acesteia sorbind însetaţi din izvorul timpului. Numai că avem datoria de onoare de a îngriji izvorul şi de a curăţa fântâna. Istoricul nu este altceva decât omul care sapă fântâni în timp, cumpăna și lanţul care scot la suprafaţă, din oglinda vremurilor imemoriale, apa vie a cunoaşterii originilor, a rădăcinilor devenirii noastre istorice. Apa poate fi limpede sau tulbure, dulce sau sălcie, în funcţie de matca izvorului. Şi istoria noastră este clară sau tulbure, dulce sau amară, iar care cel care o cercetează sau o scrie trebuie să decanteze, prin spirit şi obiectivitate, ceea ce descoperă secvenţial. ” a mai adăugat, Laurențiu Guțică.

carte gutica - CopieAceste amintiri i-au întărit convingerea, ca lucrarea sa de doctorat să contribuie decisiv la creearea unui documentar în care să reliefeze trasformarea acestui oraș de-a lungul anilor  din vamă în târg sau oraş domnesc, din comună urbană în  municipiu – capitală de judeţ. ,, Slatina se circumscrie dezvoltării statalității României. Un motiv în plus pentru a-i omagia pe înaintașii noștri, care, prin spirit şi sacrificiu au contribuit la prestigiul Slatinei şi al judeţului Olt.

Primul capitol îşi propune să treacă în revistă reflectarea istoriei slătinene în istoriografia locală şi naţională. Urmează un capitol care fixează cadrul geografic în care a evoluat Slatina de pe Olt, situată pe pământ muntenesc, însă cu ochii aţintiţi spre Oltenia vecină. (…)

Autorul ăși propune ca ,,Prin această contribuție istoriografică dorim să amintim că în Slatina s-au format elite şi mari caractere ale neamului românesc. Aici s-au şlefuit conştiinţe ce au avut ca orizont moral onoarea şi demnitatea. Spiritul şi sufletul unor asemenea caractere trebuie să ne fie călăuze în articularea prezentului şi viitorului. Un prezent și viitor care trebuie să fie pe măsura moştenirii noastre istorice.

Ansamblul nostru monografic are ca limită cronologică anul 1947, odată cu înlăturarea monarhiei şi proclamarea republicii. Motivul este cât se poate de obiectiv: Slatina în anii construcţiei şi dezvoltării societăţii socialiste (1947-1989) merită să fie subiectul unei monografii speciale.”

Mai multe amănunte la VGtv Regional http://www.vgtvregional.ro

Redactor Georgiana Raicu, op. imag. Editare și montaj. TV, Viorel Raicu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s