Olt.  Fântâna secretă de la Corabia, unică în Eutorpa

fantana  Regiunea Oltenia,  Jud. Olt. Sucidava, vechea capitală a tribului dacic al sucilor, este situată în vatra orașului Corabia (județul Olt), pe teritoriul fostului sat Celeiu. A fost construită în 257-275 d.Hr.
Pe terasa superioară a Dunării se văd încă zidurile de apărare cu opt turnuri complet dezvelite ale orașului roman târziu Sucidava (secolele IV-VI), care, împreună cu cartierul actual, acoperă o parte a orașului roman din secolele II-III, mai puțin cunoscut. Au mai fost identificate băile romane (thermae), o bazilică paleocreștină (secolele V-VI) și străzi pavate.
Cetatea se remarcă prin „fântâna secretă”, din secolul al VI-lea, unică în Europa, o capodoperă

fantana romanainginerească, menită să aprovizioneze cu apă așezarea în timpul asediilor, o biserică ridicată în vremea lui Justinian, în incinta căreia s-a găsit scheletul unui bărbat neobișnuit de înalt pentru acea vreme – 1, 97 cm, o incintă pentru prepararea hranei veche de 4000 de ani.
Istoria cetății, de la romani încolo, sună cam aşa: în urma cuceririi Daciei de către romani, pe teritoriul actualei comune Celei s-a ridicat un castru roman care a contribuit la dezvoltarea orașului civil roman Sucidava. Sub împăratul roman Aurelian (270-275) a fost zidită prima cetate de apărare. Împăratul Constantin cel Mare (306-337) a rezidit această fortăreață, a construit un pod de piatră peste Dunăre și a restaurat drumul roman. Ca multe alte cetăți din acest areal, invaziile i-au grăbit sfârșitul. Cetatea a fost distrusă prima dată de către huni (442-447). În anii 527-533, ea a fost refăcută de împăratul Justinian, însă a fost definitiv distrusă de invaziile avaro-slave în jurul anului 600.
Tot aici se găsește piciorul unui pod roman construit peste Dunăre în timpul lui Constantin cel Mare. Inaugurat în 328, avea o lungime de peste 2.400 de metri, fiind considerat unul dintre cele mai lungi poduri ale Antichității. Podul lega Sucidava cu Oescus din Moesia) (azi în Bulgaria). Din păcate, podul lui Constantin cel Mare, menționat și de Dimitrie Cantemir în „Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor”, a avut o existență scurtă.
Din punct de vedere arheologic, monedele descoperite la Sucidava atestă o prezență

fantana romana corabia

romană neîntreruptă de la A (270-275) la Teodosiu al II-lea (408-450). Dovezile arheologice descoperite demonstrează că, în anul 443 sau 447, orașul a fost devastat de atacul hunilor. Orașul a fost reconstruit de Iustin I în 518-527 ori de Iustinian I cel Mare în 527-565. În jurul anului 600 însă, bizantinii se pare că au părăsit orașul.
Lângă școală, la capătul drumului care coboară spre Dunăre, un panou mare ne informează că ne aflăm la 100 m distanță de Piciorul Podului Constantin cel Mare. Considerat cel mai lung pod din antichitate – 2437,5 m – podul inaugurat la 5 iulie 328 în

prezența împăratului Constantin cel Mare, cel care a introdus creștinismul în Imperiul Roman, lega Sucidava – cetatea de pe malul stâng de Oescus – cetatea de pe malul drept al fluviului. După Podul lui Traian, Podul lui Constantin cel Mare este al doilea construit de romani peste Dunăre.
Astăzi se mai văd doar urme ale portalului acestui pod la 132 m distanță de zidurile fortificației.
Fântâna romană din sec. al II-lea, este un puț de 12-14 m adâncime, descoperit în curtea școlii. Are forma perfect circular, este căptuşit cu cărămizi trapezoidale, în adîncurile sale fiind găsite mai multe vase și câteva monede, una dintre ele fiind identificată ca aparținând perioadei lui Marcus Aurelius (161 -180).

 Gabriel Vlăduț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s