File de istorie. Eroi olteni căzuţi în bătălia de la Oarba de Mureş

eroi dobrosloveni.jpgFile de istorie. Eroi olteni căzuţi în bătălia de la Oarba de Mureş
Bătălia de la Oarba de Mureş s-a desfăşurat între 16-17 septembrie – 5-6 octombrie 1944 şi a fost cea mai mare bătălie purtată de Armata Română pe frontul de vest. A fost a doua mare tragedie a Armatei Române după bătălia de la Cotul Donului – Stalingrad. La Oarba s-au înfruntat Divizia 8 germană Cavalerie SS şi Diviziile 9 şi 11 Infanterie ale Armatei Române. Românilor li s-a cerut forţarea Mureşului şi cucerirea punctelor fortificate de hitlerişti pe dealul Sângeorgiu ( zona Iernut ).
Tragedia Armatei Române a avut loc datorită ordinului dat de generalul sovietic Serghei Trofimenco care avea în subordine şi Diviziile Armatei Române, după cum se afirmă după 1989. Soluţia impusă de sovietici a fost de atac frontal. Generalul Edgar Rădulescu, comandantul Diviziei 11 a făcut un raport în care spunea că este o încălcare a regulilor militare, atacul frontal, şi propunea încercuirea obiectivului. Acest raport nu a fost aprobat de comandantul sovietic. Românii obligaţi să atace frontal. Comandantul sovietic a procedat astfel fie că nu avea încredere în armata română ce luptase contra lor din 22 iunie 1941 până la 23 august 1944, fie că urmărea să se răzbune din motive personale pe armata română.
Începând cu 16 septembrie şi până la 6 octombrie1944 armata . română a atacat eroi deveselucontinuu să cucerească un cap de pod peste Mureş şi, celebra cotă 495 de deasupra văii râului. Românii trimişi să treacă Mureşul ( fără aparat logistic şi în lipsa unui pod ) şi să atace poziţiile germane aflate pe dealurile abrupte. Hitleriştii beneficiau de experienţa militară, dar şi de armament mult mai modern. A fost un adevărat carnagiu, iar unii dintre puţinii supravieţitori numesc bătălia de la Oarba de Mureş un adevărat „ Katyn” românesc. Românii au fost aici carne de tun, au fost masacraţi pe o linie de front de numai 400 de metri. La dotarea precară a armatei române s-a adăugat şi vremea rea, numai ploi, iar terenul era alunecos. Despre iadul de la Oarba de Mureş sublocotenentul Constantin Isărescu nota în jurnalul său de front: „în cele 21 de zile şi nopţi….. nimeni nu şi-a dezlegat şireturile de la bocanci sau măcar un nasture de la veston, nimeni n-a avut răgaz să-şi spele mâinile or să dea cu apă pe faţă, având permanent înainte spectrul morţii”.
Un alt participant la bătălie , viitorul general Alexandru Tudora, avea să spună mai târziu: „că erau mulţi răniţi, iar brancardieri puţini ( 2 -3 tărgi ) şi nu puteau ajunge la toţi.Vaietele răniţilor au avut un mare impact asupra camarazilor. Cei valizi nu puteau nici mânca. Au fost momente când se primea ordin de atac şi soldaţii treceau peste cei morţi şi răniţi. Răniţii nu strigau nici tată, nici soţie ci numai mamă, mamă”.
eroi 2 deveseluSublocotenentul Nicola Ion a intrat cu compania sa în tranşeele nemţilor. Când muniţia românilor s-a terminat aceştia s-au năpustit asupra inamicului folosind aracii de la viile din zonă. Viteazul ofiţer si-a găsit aici sfârşitul.
În această luptă au căzut din Regimentul 3 Olt: 16 ofiţeri, 8 subofiţeri şi 412 soldaţi. Noi am identificat doar 85 eroi. Din Regimentul19 Infanterie am identificat 64 eroi. Alături de aceste regimente a participat şi Regimentul 2 Călăraşi-cercetare. Din acest regiment au căzut la datorie:
1. Radu Nicolae, sergent, născut la 24 mai 1916 în Corlăteşti ( azi sat al comunei Cezieni), judeţul Olt. În ziua de 17 septembrie se afla în zona capului de pod de la nord de Mureş, îndeplinea funcţia de comandant de grupă. A rezistat pe poziţie până la ultimul cartuş. A fost lovit de schijele unui proiectil. Pentru vitejia sa a fost decorat post-mortem cu medalia „Virtutea Militară” clasa a-II-a. Este trecut pe monumentul din Corlăteşti.
2. Tulbure Traian, sergent-major, născut la 28 august 1919 în comuna Dobrosloveni, judeţul Olt. În ziua de 24 septembrie 1944 în timp ce plutonul din care făcea parte acţiona pentru cucerirea înălţimii cu cota 409 a fost lovit de o rafală de mitralieră, murind pe loc. A fost decorat post-mortem cu medalia „ Virtutea Militară”, clasa a-II-a. Este trecut pe monumentul din Dobrosloveni.
3. Nicola Gheorghe, soldat, născut la 12 iunie 1916 în comuna Deveselu, judeţul Olt. Moare la 12 septembrie 1944 în luptele pentru forţarea Mureşului.
4. Ene Ioan, fruntaş, născut la 5 iulie 1919 în comuna Deveselu, judeţul Olt. Moare la 23 septembrie 1944 în luptele pentru cucerirea cotei 409. Amândoi sunt trecuţi pe monumentul din Deveselu.
Din Regimentul 4 Roşiori „ Regina Maria” a căzut la Iernut caporalul Fişcălie Nicolae, născut la 3 septembrie 1922 în Caracal. A murit în urma exploziei unui proiectil la 6 septembrie 1944.
Pentru cucerirea cotei 421 au căzut din Regimentul 19 Infanterie Caracal eroii: caporalii Ardeleanu Gheorghe, Dinu Ioan şi soldatii Bălaşa Marin, Eremia Dumitru,Gigă Ion.
În cinstea celor 11 000 de eroi căzuţi la Oarba de Mureş încă din 1944 s-a amenajat un cimitir, iar în anul 1950 s-a ridicat un Monument înalt de circa 10 metri. În cimitir au fost înhumaţi 3 500 de eroi români din care identificaţi în arhive 1 169 militari. Sunt aici 165 de însemne de căpătâi.
Să nu uităm niciodată ce s-a întâmplat la Oarba de Mureş. Să-i venerăm pe EROII NEAMULUI.
Doina Leulescu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s