Olt. Spectacol de excepție cu artiști de marcă la Ziua Comunei Spineni

  DSC_1045 La sfârșitul acestei săptămâni a fost marcată ce-a de V-a ediție a Sărbătorii localității Spineni, din județul Olt, a cărei primă atestare documentară sigură a locuirii acestor zone apare în Hrisovul din 27 iunie 1529.  Prin acest document, Moise, voievodul Țării Românești întărește niște ocine Mănăstirii Govora. Printre boierii trimiși să cerceteze actele și să depună mărturie apar Radu și Stoian din Aluniș. Ori dacă erau stăpânii, desigur că existau și supușii.
La începutul secolului al XVII-lea pământurile megieșilor încep să fie cumpărate de diverși nobili, pentru ca, până la sfârșitul secolului, practic întreaga suprafață să devină, fie boierească, fie mănăstirească.
Printre cei care au stăpânit părți de moșie sau sate în comună, amintim pe: DicuDSC_1180.JPG (I) Buicescul, nepotul lui Matei Basarab stăpânind satul Profa; Radu Fălcoianu, însurat cu strănepoata lui Dicu Buicescu; Barbu Văcărescu, fiul lui Enăchiță Vacărescu; Hamza din Spineni, important boier de la curtea voievodului Radu Șerban; Drăghici Cantacuzino, fiul mai mare al stolnicului Constantin Cantacuzino, cel ucis la Snagov.
DSC_1138Așadar, sâmbătă 7 septembrie, a.c., locuitorii comunei Spineni au îmbrăcat din nou haine de sărbătoare pentru a cinsti așa cum se cuvine Ziua Localității.
Primarul Dănuț Șărpău împreun cu Consiliul Local, dar și cu angajații primăriei s-au străduit ca și de această dată această sărbătoare să fie una de neuitat.
Petrecerea a început cu evoluția ansamblurilor folclorice de copii din localitățile Spinei, Poboru și Tătulești, coordonați de coregraful Ana Maria Răduleanu.
Zeci de artiști cunoscuți sau mai puțin cunoscuți, printre care am aminti pe Nicolae Datcu, realizatorul de emisiuni folclorice la un post tv, Gabriel Zăvoianu, Dorina Mete, Neta Soare, Vasilica Dinu, Cătălin Bărbulescu, Marian Toma etc., au urcat pe scena din localitate întreținând atmosfera de sărbătoare până seara târziu.

Dorina Mete
Dorina Mete

De asemenea, pe scenă au mai urcat – ce-i drept în număr redus din cauza spațiului disponibil- și dansatorii de la Ansamblul Profesionist ,,Doina Oltului” din Slatina.

Prezenți la această sărbătoare au fost și autoritățile județene printre care amintim pe Marius Oprescu, DSC_1192președintele CJ Olt, senatorii PSD Paul Stănescu și Renică Diaconescu, deputații Alexandru Stănescu, Marius Iancu, precum și numeroși șefi de deconcentrate.

Istoric și așezare

(…) Din 1864 până în 1950 se constituie primării în satele Alunișu, Spineni și Profa, iar după 1950, prin legea de reorganizare a localităților, satul Profa este înglobat comunei Alunișu, care, la rândul ei, la reforma administrativă din februarie 1968 este unită cu comuna Spineni păstrând numele acesteia din DSC_1085urmă.

Locuitorii participă activ la cele mai importante evenimente și conflicte ce marchează evoluția și formarea României moderne. Astfel, în Războiul de Independență îi găsim concentrați într-o unitate a Batalionului II din Regimentul 3 Olt, lăsând jertfe la asaltul redutei Grivița II. În timpul răscoalei din 1907 în Alunișu sunt atestate execuții ale unor răsculați, numărul probabil fiind de 26, dintre care 7 formau delegația sosită pentru a incita oamenii.

DSC_1108Comuna Spineni este situată într-o zonă geografică ce face trecerea de la Podișul Getic la Câmpia Română, pe Podișul Spinenilor, având altitudinea de peste 180 m cu cea mai înaltă cotă, Piscul Dobrei (383 m). Solul este de tip podzol degradat, cel mai sărac dintre toate tipurile de pământ arabil. Din acest motiv economia agrară este concentrată pe luncile râurilor sau în văi (Lunca Vezii, Valea Mârghiei etc.) căci materiile nutritive sunt asigurate de topirea zăpezilor și torentele ce se se scurg prin acestea, formând un sol destul de bun pentru agricultură.

Hidrografia comunei este săracă fiind compusă din râuri și pârâuri ce vara, de cele mai DSC_1119multe ori seacă, fiind alimentate de izvoare sărace, de precipitații și, primăvara, de torentele cauzate de topirea zăpezii. Principala apă curgătoare este Râul Vedea ce are ca afluenți mai multe astfel de văi și pârâuri (Ciorâca, Alunișul, Teiușul, Corbul etc.). Pe firul apei acestor râuri s-au format adâncituri și iazuri ce vara rămân pline de apă fiind utilizate la adăpatul vitelor și pescuit.

Mai mult amănunte la VGtv Regional www.vgtvregional.ro
Redactor/ op. imagine editare și montaj Georgiana Leulescu
Redac

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s