Olt. OLTENII & RESTU’ LUMII, DE 25 ORI

valeruCa tot ce este bun și frumos, trecu și ediția asta, a douăzecișicincea, a festivalului Oltenii & Restu’ Lumii. Cum ziceam, fuse, fuse și se duse. Rămaseră niște amintiri, acum calde încă, dar, peste timp, arzătoare.
Salut prezența la Slatina a actorului Silviu Biriș, personalitatea festivalului de anul acesta, a lui Cornel Udrea și a lui Ghiță Căpușan de la Cluj, a scriitorului și publicistului George Roca din Sidney- Australia, a lui bădița Ioan Măric din Luncanii Bacăului, maestru al picturii naive, a lui Pompiliu și Cristinei Ciolacu de la Tsilviu birisârgu Jiu, a actorului Andrei Duban, a lui Gabi Boholt, artist fotograf și cineast din București, a mai multor personalități ale condeiului, imaginii, peniței și penelului.
Prieteni și întâmplări culturale deosebite fără de care festivalul nu ar avea farmec se adunară la Slatina prin diverse locuri mai mult sau mai puțin umblate spre a spune și a arăta publicului (nu prea doritor de astfel de evenimente) ce au mai născut din sufletul și spiritul lor întru dăruire către oamenii-oameni.
Încep cu meșterii populari care de câțiva ani buni înnobilează locul de desfășurare a evenimentelor stradale ale folteniestivalului, anul acesta în Parcul Tineretului, inaugurat în urmă cu mai puțin de o lună, pe locul fostei unități militare din Slatina. Am invitat meșteri care nu au ajuns niciodată pe la noi sau care au venit mai rar dar și meșterii care an de an fac o imagine interesantă în târgul nostru: Alexandru Ilinca, opincarul de la Râmnicu Vâlcea, un om de o modestie și dăruire demne de toată lauda dar și un extraordinar purtător și mesager al meșteșugului său, nelipsit de la toate târgurile și festivalurile de profil importante din toată România; Adrian Șuiu de la Bujoreni, Vâlcea, cel care crează extraordinare miniaturi ale caselor tradiționale din Muzeul Satului Vâlcean dbaditaion mirice la Bujoreni și, asemenea lui Alexandru Ilinca, un om de o modestie absolut deosebită; nea Mitrel Liceanu, cojocarul Tezaur Uman Viu de la Vădastra, de care mă leagă foarte multe amintiri și căruia îi port un imens respect; Ionel Cococi de la Vădastra, un meșter tânăr dar care are în spate peste șapte milenii de meșteșug al prelucrării lutului, un adevărat prieten pe care mă pot bizui oricând; Olguța Alexandrina Filip, doamna iilor de la Cezieni, 70643068_2710882578946139_5350448916217200640_no magiciană a acului și a aței dar și un suflet mare; Ștefan Trușcă de la Româna, Balș, cel pentru care lutul luat de prin malurile Oltețului nu mai are nici un secret și care duce cu el frumoasa povară a unui nume recunoscut în arta olăritului de pe Valea Oltețului; Alexandru Stan de la Corbu, cel care a „furat“ arta prelucrării tradițional-artistice a lemnului de la mentorul său, Gheorghe Tănase, declarat Tezaur Uman Viu în acest an, 2019, alături de un alt mare meșter popular, creator și colecționar al nostru, Constantin Nițu de la Cornățelu; Silviu Manda, de la Pitești, fost elev al aceluiași Gheorghe Tănase, un sculptor în lemn, talentvali ciureaat și modest; Gheorghe Ciuncanu de la Tismana, Gorj, realizator de costume populare specific gorjenești alături de Ionuț Cornel; Ion Puețu de la Horezu, un ceramist de modă veche cu vorba domoală dar cu forță artistică; Petre Ciobanu de la Călui, meșter popular încondeietor de ouă, cel care cu sprijinul lui Tudor Diaconeasa a creat o adevărată școală de încondeiat ouă, pregătind copii care au obținut rezultate remarcabile chiar în patria 70643068_2710882578946139_5350448916217200640_nîncondeierii ouălor, la Ciocănești, Suceava la cel mai mare festival al ouălor încondeiate; Veronica Eșanu din Argeș, cunoscută peste tot ca doamna tricolor, o creatoare de costume populare și elemente de costum specifice zonei Argeșului; Ana Chițulescu de la Severin, o altă creatoare de ii și costume populare specifice zonei Mehedinților; Ana C. Vasile, o colecționară din Slatina care are adunat un adevărat tezaur de costume populare; 70748473_2106325609662267_8648089175037313024_nGheorghe Neagoe de la Călui, supranumit Doamne, un împletitor de papură, printre ultimii care mai știu a face papornițe și rogojini; familia Gheorghe și Mariana Lepădatu de la Băbeni, prelucrători tradiționali ai lemnului; familia Duicu de la Tismana, cu siropuri naturale absolut extraordinare; trei apicultori olteni: Ion Popescu, Gabriel Ilie (din Slatina) și Octavian Baciu (din Caracal).
Ceva mai departe, la Centrul Cultural Eugen Ionescu, trei evenimente culturale aveau să adune laolaltă oameni de spirit, iubitori ai imaginii, ai penelului și cuvântului scris. 70506221_2106325596328935_5298630977604550656_nExpoziția de pictură naivă a băcăuanului Ioan Măric, supranumit Bădița a reprezentat pentru a treia oară la Slatina un adevărat regal de culoare, inspirație și umor. La fel și expoziția de fotografie umoristică la care a participat și premiantul acestei a șaptea ediții: Gabriel Boholt, de la București, care a primit diploma și premiul pentru „Cea mai de râs fotografie“.
Cel mai „greu“ moment l-a reprezentat Salonul de carte la care au lansat sau și-au prezentat cărți următorii: dramaturgul și jurnalistul Cornel Udrea de la Cluj, un prieten statornic nu numai al festivalului ci și al nostru, care și-a lansat cărțile: „Ciocoii vechi. Și noi?“ – proză umoristică; „Și dacă geamuri bat în ram“ – proză umoristică; 70489354_2106325622995599_7508368909544718336_n„Nosocomialnița“ – proză umoristică; George Roca, scriitor și publicist venit la Slatina tocmai de la Sidney–Australia: „Taina scrisului” – vol. I şi „De vorbă cu stelele” – vol. 3 (interviuri); George Smarandache din Slatina: „Cântarea cântărilor”- volum bilingv româno-spaniol; Pompiliu și Cristina Ciolacu (Târgu Jiu) „Mari creatori populari din 70589017_1467411703400026_6725288082473484288_nRomânia“ – album etnografic; Aurel Furtună (Slatina): „Apocalipsa. Aproape totul despre sfârșitul lumii“ – eseuri științifice și „Zeița Șarpe“ – poezie; Nicolaie Tony Dincă (Slatina): „Fierturi reci cu miere acră“ – proză scurtă umoristică și „Fațete“ – poezie.
Mulțumesc pentru fotografii și prezență Mariei și lui Mihai Racovițan!
Până la anul pe vremea asta, avem ce ne aminti. Să ne (re)vedem cu bine!
Valeru Ciurea

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s