Vâlcea. Ocnele Mari și refugiații polonezi 1939-1945

( Continuare din nr. trecut)

polonezi- ocnele mariFuga din localităţile unde erau cartiruiţi devenise o obişnuinţă. Pentru înlesnirea fugii militarilor, care nu puteau părăsi atât de uşor ţară, se creaseră adevărate reţele de sprijin. Din Centrul de cantonare Govora şi Ocnele Mari în ziua de 18 octombrie 1939 au fugit 30 de persoane.
După stabilizarea situaţiei pe plan extern şi intrarea României în război alături de Germania, s-a încercat în repetate rânduri repatrierea refugiaţilor civili polonezi care-şi manifestau dorinţa de a se înapoia în teritoriile polone aflate sub autoritate germană.
Printre refugiaţii polonezi sosiţi în România se aflau şi mulţi polonezi de origine evreiască. La 10 septembrie 1940 autorităţile hotărăsc să transfere toţi refugiaţii polonezi evreii sosiţi din Brăila la Drăgăşani în ziua de 31 august 1940, la Ocnele Mari. Dintr-un total de 149 persoane, 37 era evrei. Ordinul nu a putut fi ipolonezzi 4mediat pus în aplicare în condiţiile în care refugiaţii nu dispuneau de mijloacele materiale necesare, bani pentru plata trenului şi transportului de la Gara Râureni la Ocnele Mari. Nu aveau bani pentru achitarea chiriilor pentru camerele ocupate în Drăgăşani şi a datoriilor pentru hrană. Mulţi erau bolnavi.
Odată cu refugiaţii maturi în judeţul Vâlcea au sosit şi un număr important de copii, care aveau nevoie de educaţie, făcută într-un mediu cât de cât organizat. Prin urmare, reprezentanţii polonezilor au început o serie de demersuri, fiecare în localităţile unde fuseseră repartizaţi pentru înfiinţarea de şcoli în limba poloneză pentru copii.Astfel, funcţiona o şcoală poloneză şi la Ocnele Mari la care învăţau elevi din localitate şi din Băile Govora.
polonezi 4La Ocnele Mari se va înfiinţa un cerc al ofiţerilor polonezi, având în conducere pe căpitanul Buzkiewicz Ronnald, sublocotenent Fraszak Victor şi un funcţionar civili. Atribuţiile acestui cerc erau: centralizarea tuturor plângerilor refugiaţilor şi transmiterea lor comandei lagărului, comunicarea mai uşoară cu conducerea lagărului de la Călimăneşti, supravegherea curăţeniei, ordinei şi îndeplinirea obligaţiilor în lagăr, menţinerea legăturilor între conducătorii şi membrii cercului.
Tot la Ocnele Mari se va deschide o cofetărie din iniţiativa doamnelor şi familiilor ofiţerilor şi a funcţionarilor de stat. Refugiaţii urmau să plătească o taxă de 50 lei de persoană, care se constituia într-un capital, ce urma să fie înapoiat atunci când cofetăria producea beneficii. Conducătorul acestei cofetării era căpitanul Fransunkiewicz.
La 14 octombrie 1939, la Ocnele Mari se va deschide ”Gosposdy Polski”(Casa Polonă) în sediul primăriei la iniţiativa şi cu sprijinul sublocotenentului Wodzincwski, preşedintele polonezi 2secţiei culturale. Programul de funcţionare era între orele 9-14.
La Ocnele Mari se va deschide în octombrie 1939 o infirmerie pentru refugiaţi pe strada Karola, nr. 79. Până atunci, bolnavii erau trataţi de medicii garnizoanei: Locotenent Skotarek Jozef, dr. Dzik Staniclav şi sublocotenent Fenczyn Stefan.
Mai târziu, medicii şi farmaciştii polonezi refugiaţii în România au fost folosiţi şi pentru acordarea asistenţei medicale pentru cetăţenii români, acolo unde personalul medical românesc lipsea. În judeţul Vâlcea la data de 2 iulie 1942 erau 17 medici, de diverse specializări: internişti, chirurgi, ginecologi. Astfel a fost angajat de către Penitenciarul Ocnele Mari medicul polonez Juraszyuschi Zdigniev, pe perioada cât lipsea medicul oficial, sau farmaciştii Jakubowski Wincenty şi Szadurski Antoni din Ocnele Mari şi Stopyk Stanislawa, din Drăgăşani ca farmaciştii în farmacii particulare.
Viaţa de zi cu zi a continuat şi în condiţiile vitrege ale războiului şi refugiului, astfel că documentele înregistrează încheierea unor căsătorii, naşterea unor copii, creştinarea lor, dar şi moartea unor refugiaţi.
plonezi 5Spre sfârşitul războiului numărul refugiaţilor polonezi a scăzut, organizându-se de către autorităţile poloneze plecări în grupuri către Polonia. În 11 octombrie 1945 în judeţul Vâlcea erau: la Drăgăşani 15 bărbaţi şi 3 femei, la Ocnele Mari 9 bărbaţi şi 6 femei, la Rm. Vâlcea 8 bărbaţi, 3 femei şi 1 copil. Întârzierile în deplasarea către Polonia erau generate şi de problemele materiale ale refugiaţilor. Chiar preşedintele Filialei Ocnele Mari a Comisiei pentru Ajutorarea Refugiaţilor Polonezi din România, Mossakowski Witold, motiva aceste întârzieri de neplata alocaţiilor pe mai multe luni şi existenţa unor datorii ale refugiaţilor care nu putuseră să fie plătite.
În 28.04.1945, Uniunea Democratică Polonă făcea cunoscut prin Secretariatul General pentru Armistiţiu din cadrul Ministerului de Externe Român că este unica organizaţie recunoscută de Guvernul Provizoriu Polon şi de Guvernul Român şi prin urmare, orice probleme privind refugiaţii polonezi se rezolvau prin această organizaţie. Prin urmare, aceasta solicita la 11 septembrie 1945 încetarea plăţii indemnizaţiilor de întreţinere pentru refugiaţi începând cu luna august 1945, cu excepţia polonezilor care trebuiau să rămână în România pentru a-şi termina studiile, precum şi a celor bolnavi care urmau să fie transportaţi cu trenuri speciale sanitare.
În felul acesta se încheia o pagină din istoria de secole a relaţiilor româno-poloneze.

Sursa -Ionela Nitu, Dan Ovidiu Pintilie, Refugiaţii polonezi din judeţele Argeş şi Muşcel în perioada 1939-1945, în Acta Bacoviensia.Anuarul Arhivelor Naţionale Bacău, VIII, Oneşti, Editura Magic Print, 2013
– Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Vâlcea (în continuare S.J.A.N.Vâlcea), fond Prefectura Judeţului Vâlcea
– Ionela Nitu, Prezenţa refugiaţilor polonezi la Băile Govora în timpul celui de-al doilea război mondial, în Oltenia. Studii. Documente. Cercetări, Seria a IV-a, nr.1, 2013, Craiova, Editura Aius
– Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Argeş (în continuare S.J.A.N. Argeş), fond Prefectura Judeţului Muscel
– S.J.A.N. Valcea, fond Comisariatul de Poliţie Drăgăşani
– S.J.A.N. Vâlcea, fond Biroul Evacuaţilor şi Refugiaţilor a Judeţului Vâlcea

-Mădălina Firescu, CIT Ocnele Mari

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s