Vâlcea. Cetatea 1 în cadrul Buridavei dacice

reconstituire cetateISTORIA DE SUB NOI
Așezarea civilă antică se găsește în dreapta Pârâului Sărat, la nord de Pârâul Cosotei (fig.1). E situat într-o mică depresiune prin care curgea în antichitate un pârâu, în jurul căruia s-au putut înfiripa, în epocile paleolitică și mezolitică, așezările omenești. Cetatea geto-dacică e înconjurată de trei vârfuri de deal care au fost fortificate. Este vorba de ceea ce am denumit noi Cetatea 1,2 si 3 (fig.2-aplicatia 360 de grade). Ele sunt plasate într-un fel de potcoavă ce se deschide către Ocnița și vechile ocne de sare.
Pe latura estică a celor trei cetăți se află Valea Bradului, unde în decursul secolelor, s-au petrecut numeroase alunecări de teren, în urma cărora s-au prăbușit acropola Cetății 2 și în considerabilă măsură acea a Cetății 1.
Cea mai mare înălțime dintre cele trei, care înconjoară ca o potcoavă așezarea civilă din reconstiturire cetetaa“Fundătura Cosotei”, reprezintă centrul complexului. Pe vremuri ea avea un platou cu o lungime de aproximativ 100 m și o lățime de 50 m.
Săpăturile s-au concentrat între anii 1973-1980 doar pe acest rest de platou, care poate fi considerat drept acropola a cetății, unde s-au găsit construcțiile principale și aveau loc ceremoniile obștești. Aici erau, fără îndoială, depozitele căpeteniei locale sau ale templului. Numeroasele gropi de provizii, unele dintre ele de mari dimensiuni, arată că aici se păstrau și provizii. Încăperile mai mari, subterane, aveau, foarte probabil, alte funcțiuni. Întregul vârf al înălțimii a fost tăiat și spațial netezit pentru a forma un platou, pe care s-au amenajat primele gropi de provizii și construcții de lemn.
cetatea buridava- reconstituire 3dÎn prima jumătate a sec I î.e.n. se procedează la o reală lărgire a zonei fortificate. Acum este săpat șanțul palisadei mari care cuprindea, spre interior, nu numai acropola, dar și panta de sud a acropolei și Terasa I, pe o lungime de 75 m. Șantul pentru palisade urmează limita actuală a pădurii, adâncimea șantului este de 70m, dar în anumite porțiuni ea atinge 0,95-1m. Fundul șanțului are o lărgime de 0,25-0,35m și de forma literei “U”. În interiorul șantului s-au găsit și pietre de râu, unele dintre ele purtând urme de arsură. Pietrele au fost așezate pentru a fixa mai bine scândurile și parii care constituiau gardul palisadei și care au fost așezate vertical și prinse între ele prin scânduri și cuie în felul palisadei redate pe Columna lui Traian, unde găsim cea mai corespunzătoare imagine a formei palisadei de pe acropola Cetății 1 de la Ocnița (Pl 79/3).
Pe acropola Cetății 1 au existat construcții de lemn impunătoare. Altfel nu ne putem explica numeroasele gropi mari de stâlpi care nu pot fi puși în legătură decât cu prezența construcțiilor de lemn. Ceea ce ne-a atras atenția de la început a fost gruparea în trei a marilor încăperi. Într-una dintre aceste încăperi s-a găsit MASCA DE BRONZ, masca din bronzcare nu era aruncată acolo, ci așezată anume lângă perete. Aceasta înseamnă că încăperea respectivă avusese înainte de incediul de la sfârșitul sec I î.e.n. o funcție de păstrare a unor obiecte de preț, de caracter religios, oficial. Cum adâncimea acestei încăperi nu depășește adâncimea de 1 m și cum pe fundul ei se săpase un prag de 120 grade s-ar putea ca în această încăpere să fi avut anumite practici rituale.
Se încearcă reconstituirea ei doar că sunt destul de multe variabile, iar reușita este greoaie.
Mai ușoară este reconstituirea templului rectangular din sec I î.e.n., adică din nivelul III de pe acropola Cetății 1, întrucât aici au fost descoperite, în întregime, șanțurile de temelie ale acestei clădiri, precum și gropile stâlpilor de perete de care erau prinse scândurile și bârnele pereților. Pe fundul șanțului s-au descoperit pietre de râu, cu urme de arsură puternică, întocmai ca toate obiectele găsite în gropile din perioada nivelului III. Presupunem că centrul de la Buridava dacică a fost distrus încă din vremea conflictelor dintre Decebal și romani și că în timpul când începe războiul din 101 e.n., armatele romane deja se instalaseră la Stolniceni. Șanțurile săpate în stâncă redau clădirea rectangulară, cu laturile de 14m și respectiv de 10,5m. În partea de est, pe unde va fi intrarea principală, fiindcă aici șanțul se întrerupea pe o distanță de 1,70m. Spațial era împărțit în două camere despărțite printr-un coridor, lung de 4,5m și lat de 1,70m. Pe baza studierii la fața locului, echipa de arheologi în frunte cu Dumitru Berciu și arhitectul Dinu Antonescu, au reconstituit acest edificiu.
Pe acropolă au fost, fără îndoială, clădirile importante ale centrului dacic de la Buridava. Ceea ce rămâne ca un fapt definitiv câștigat este constatarea că într-adevăr CETATEA 1 reprezenta centrul acestui complex, cu o viață atât de prosperă, cu legături comerciale îndepărtate și cu folosirea scrisului latin și grecesc.
CETATEA 1 era, deopotrivă, un centru militar, politic, economic și religios, dar și unul în care se sesizează clar o stratificare a societății, în vârful căreia se afla regele, care era proprietar de ateliere și fără îndoială, proprietar al bogatelor mine de sare din imediata apropiere.

Sursa: Dumitru Berciu “Buridava Dacică”, București 1981

Mădălina Firescu CIT Ocnele Mari

Masca de bronz descoperită de Dumitru Berciu, în timpul săpăturilor arheologice.
Dacă doriți să o vedeți, se află la Muzeul de Istorie din Rm. Vâlcea.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s