Mehedinți. Podul de la Severin a fost construit de Burebista!

Podul de piatră și lemn de peste Dunăre a fost una din minunile antichității pe care romanii ni -al prezentat ca fiind o realizare a lui Apolodor din Damasc, idee preluată și de unii dintre istoricii noștri. Este ilogic ca o armată care poseda teritoriul doar pe un mal al Dunării (Istrul) să reușească construirea unui pod de piatră, al cărui al doilea capăt se află pe teritoriul inamic. Astăzi, cu toată  tehnica modernă de care dispunem, se consideră că un pod de piatră peste Dunăre se poate construi într-o perioadă de aproximativ 5-7 ani! Ori istoricii noștri susțin că Traian l-ar fi construit, la începutul celui de al doilea război cu dacii, în doar doi ani! Din punct de vedere tehnic, socotim imposibilă construirea într-o perioadă atât de scurtă, de numai doi ani, a unui pod de piatră peste Dunăre, în special când Traian se găsea în plină campanie militară, iar contraatacurile lui Decebal provoca mari pierderi invadatorilor romani. Este ciudat că nici un intinerariu antic și nici un text epigrafic nu ne vorbește de podul lui Traian și nu a fost găsit niciodată vreun text care să vorbească de tehnica folosită în construirea lui. Despre comentariile antice ale lui Traian, despre construcția podului sunt pierdute, astăzi avem la dispoziție numai Columna lui Traian, unde se vede clar că în anul 101 d.H., romanii treceau Dunărea pe un pod de vase. De ce oare, mândrul arhitect Apolodor din Damasc, căruia i se atribuie construcția podului și a Columnei lui Traian, a uitat să imortalizeze pe Columnă o asemenea mare realizare – un pod de piatră peste Dunăre care era chiar opera sa?! Oare nu este mult mai verosimil ca podul de peste Dunăre să fi fost construit de poporul care stăpânea ambele maluri ale fluviului, popor condus de cel despre care Strabon scria:,, Burebista stăpânește tot teritoriul de pe ambele maluri ale Dunării, este temut de români, ataca, trecea fluviul când voia prin Macedonia. Luat prin surprindere de invazia romanilor, Decebal, un mare strateg, încearcă să oprească înaintarea romanilor, demolând partea de lemn carosabilă a podului, restul fiind incendiat, după cum arată bârnele arse de la fața locului.” Din acest motiv Traian și-a trecut trupele în Dacia nu pe un pod de piatră ci pe unul de vase, după cum chiar Apolodor din Damasc arată pe Columna lui Traian. Mai târziu armata romană a refăcut vechiul pod de piatră al lui Burebista pentru a transporta prada luată de la populația dacică, dar cărămizile cu ștampila legiunilor romane găsite pe acest loc nu dovedesc că ei au și construit podul! În secolul al IV-lea d.H., Constantin cel Mare, dac de origine născut la Nis, reconstruiește podul de la Drobeta, adaugă un castru cu patru turnuri și un edificiu cu numeroase încăperi. Cine a construit Podul de la Drobeta Turnu Severin? Apollodor din Damasc sau Burebista? Toată lumea a învățat la școala ca Traian a reușit sa cucerească Dacia datorită construirii, de către Apollodor din Damasc, un inginer aflat în solda Romei, a podului de piatră de la Drobeta Turnu Severin. Grație acestei construcții împăratul roman a putut să-și treacă trupele pe malul stâng al Dunării și să înceapă cucerirea Daciei. Dar nimeni nu s-a întrebat vreodată, de ce cronicile romane nu amintesc de podul lui Traian care, trebuie să recunoaștem, a fost o realizare militară și strategică importantă pentru vremurile respective. Analiza documentelor vechi ne face să ne punem o întrebare: de ce construcția podului de la Drobeta nu este menționată nici măcar pe Columna lui Traian, care înfățișează, pas cu pas, cucerirea Daciei? De ce pe Columnă, trupele romane trec pe un pod de vase și nu pe un pod fix? Cum este posibil ca o construcție de o asemenea măreție și importanță strategică să fie ignorată de ceea ce a fost numită cea mai importantă cronică în piatră a cuceririlor romane?! Mai mult, este imposibil ca romanii, al căror gust pentru festivitățile închinate cuceririlor lor, este binecunoscut, să fi omis aceasta realizare fără de care Dacia poate că nu ar fi fost invadată. În plus, din punct de vedere tehnic, era imposibil ca, într-un interval de câteva luni, romanii să construiască un pod care, la ora actuală, cu tehnicile moderne, poate fi construit într-un interval de timp de 5 până la 7 ani. Și să nu uităm că romanii controlau doar malul drept al Dunării, malul stâng fiind în mâinile armatelor dace. Apollodor din Damasc sau Burebista?  Dar să lăsăm scrierile romane și să cautam in arhivele altor popoare… Un text macedonean, amintind o legendă veche, povestește despre 3 meșteri, constructori iscusiți, care la porunca regelui dac Burebista au ridicat un pod peste Danubius în 6 ani. La vremea aceea podul făcea legătura între regiunile pe care Burebista le stăpânea la nord și la sud de Dunăre. Strabon, de ale cărui informații la ora actuala nu se mai îndoiește nimeni scria: „Burebista stăpânește tot teritoriul de pe ambele maluri ale Dunării. Este temut de români… Trecea fluviul când voia… “. Dacă în timpul iernii Dunărea putea fi trecuta pe ghiață, nu același lucru se putea întâmpla în restul anotimpurilor. Mai ales că regele get nu dispunea de o flota din care să facă pod de vase. Armata sa, numărând mai bine de 200.000 luptători (cifra imensă pentru acele vremuri, când populația Romei era de puțin peste 100.000 de cetățeni) era formată doar din cavalerie și infanterie. Ceea ce presupunea un sistem de comunicații bine pus la punct. Adica drumuri și poduri pe care marele rege să-și deplaseze trupele în zonele fierbinți ale regatului său. Si zona cea mai fierbinte era la sud de Dunăre, acolo unde Imperiul roman încerca să-și întindă stăpânirea. De acolo și necesitatea construirii podului. Pod de origine getică pe care Apollodor doar l-a refăcut. Mai exact i-a refăcut structura de lemn pe care un brav descendent al lui Burebista, Decebal, a incendiat-o, încercând să întârzie înaintarea romanilor în Dacia. Din acest motiv Traian și-a trecut trupele în Dacia, nu pe un pod de piatră ci pe unul de vase, după cum chiar Apollodor din Damasc arăta pe Columna lui Traian, refăcând structura de lemn a podului din ambele părți. Mai târziu armata romană a refăcut integral vechiul pod de piatra al lui Burebista pentru a transporta prada luată de la populația dacică. Din păcate, informațiile ulterioare cuceririi Daciei sunt aproape inexistente. Doar un text amintește ca în secolul al III-lea d. H., Constantin cel Mare, dac de origine născut la Nis (câți știu oare acest lucru?), reconstruiește podul de la Drobeta, adaugă un castru cu patru turnuri si un edificiu cu numeroase încăperi… Sursă:enciclopediagetodacilor.blogspot.com Adaptare Dr. Ing. Grigore Sebeș