Vâlcea. Cetatea dacică de la Grădiștea

Comuna Grădiştea  se  găseşte  aşezată  în  partea  de  sud-vest  a  judeţului  Vâlcea  şi  se  învecinează  la  est  cu  comuna  Roşiile, la  sud  cu  comuna  Livezi, la  vest  cu comunele Logresti, Dănciulești și Stejari, comune ale  judeţului  Gorj,  iar  la  nord  cu  comuna  Sineşti. Comuna  are  o  suprafaţă de  4814  ha  şi  o  populaţie  de 2.800  locuitori  ce  locuiesc  în  cele  9  sate  componente : Grădiştea, Dobricea, Turburea, Valea – Grădiştei, Străchineşti, Linia, Obislavu, Ţuţuru și Diaconeşti

Grădiştea  este  atestată  documentar  în  anul  1489, 3  august,  într-un  hrisov  semnat  de  v.v.  Vlad  Călugărul., iar  în  1480, într-un  hrisov  semnat  v.v.  Basarab  cel  Tânăr  (Ţepeluş )  este  semnalat  satul  Băeşti ( azi Dobricea ), sat component al comunei Grădiștea.

Dar  istoria  comunei  Grădiştea  începe  cu  mult  mai  înainte.  În  anul  1939, profesorul  Dumitru  Berciu, făcând  săpături  în  punctul ‘’La  Cetate‘’ de pe culmea Dealului Muierii ( 478m ),   găseşte  câteva  resturi  ale  Culturii  Coţofeni  şi  urmele  unei  Cetăţi  dacice. Pe  culmea  acestui  deal  trecea  un  drum  vechi  de  culme  ce  făcea  legătura  între  cetatea  getică  Sucidava  ( Corabia )  şi  capitala  dacică  Sarmisegetusa, numit  Drumul  Muierii.

Conform DEX, ”Grădiște, grădiști, s. f. 1. Formă de relief de dimensiunea unei movile sau a unui deal rămasă în lunca unui râu, în urma eroziunii. 2. Locul sau urmele unei vechi cetăți sau localități preistorice. Antice construcțiuni de pământ… se găsesc în România… cărora țăranii români le zic cetăți de pământ sau chiar uneori grădiști. ODOBESCU, S. II 144. – Accentuat și: grắdiște ”.

Grigore Tocilescu (1850-1909, istoric, arheolog, epigrafist și folclorist român ), află dintr-o comunicare făcută de Prefectura Vâlcea despre Cetatea de la Grădiștea. Ca urmare face o vizită de documentare la Grădiștea unde rămâne plăcut surprins că cetatea era foarte cunoscută și în rândul copiilor ( a fost condus la cetate de către un grup de copii ce pășteau vacile în apropierea cetății), dovadă a transmiterii acestei informații din generație în generație.

 Despre  cetatea  de  la  Grădiştea,  şi Dumitru  Berciu  (Arheologia  preistorică  a  Olteniei , în  Arhivele  Olteniei, an XVIII  nr.104-105  iulie-decembrie, 1989, pag.354)   spune  că  datează  din  perioada  de  trecere  de  la  cultura  Hallstatt  la  cultura  La  Tėne. Tot  D. Berciu, reliefează  faptul  că  sub  cetate  sunt  urme  ale  culturii  Coţofeni ( 2500-1800 î.Hr.).

Cetatea, aflată  pe  o   înălţime  dominantă, beneficia  de  o  vizibilitate  deosebită  asupra împrejurimilor. Ea  este situată  pe  culmea  celui  mai  înalt  deal  din  cele  trei  care se  adună  şi  formează un  platou. Profesorul  Mihai  Toartă  în  articolul  ‘’ Cetăţi  dacice  în  judeţul  Vâlcea’’  din  ‘’ Studii  Vâlcene ’’, nr. 2   din 1972,  menţionează  existenţa  unor  izvoare  cu  apă  potabilă  pe  platoul  şi  în  împrejurimile  cetăţii  şi  avansează  ideea  că  cetatea  ar  fi  fost  distrusă  prin  incendiere,  de  către  romani,  în  urma  unor  puternice  operaţiuni  militare ( dovadă  stratul  gros  de  arsură).

Poziția strategică a cetății asigura si securitatea drumului dacic ce făcea legătura între Sucidava ( Corabia de azi) și Sarmisegetuza, capitala dacică din Munții Orăștiei. Ea se înscria în ansamblul de cetăți și fortificații de pe acest vechi drum comercial și militar, Sarmisegetuza, cetatea de la Polovragi – Gorj, Pelendava – Dolj, Malva și Sucidava de la Dunăre.

În  ‘’Revista  Muzeului  Militar  Naţional’’  nr.1, 1991, Floricel  Marinescu  publică  un  studiu  mai  amplu  despre  cetatea  grădişteană  din  care  vom  cita  în  continuare. ‘’De  formă  aproape  circulară, cu  diametrul  interior  aproximativ  85 m, această  fortificaţie  se  află pe una  din prelungirile  sudice  ale  Dealului  Muierilor  şi  este  mărginită  spre  est-nord-est  de abrupta  Vale a  Grădiştei- care a  şi  erodat  o  parte  din  incintă- iar  spre  sud-vest  de  o  serie  de  alunecări  de  teren. Spre  sud  se  prelungea  creasta  dealului  în  pantă  uşor  descendentă, pe  ea  găsindu-se  la  circa  200 m depărtare   de  cetate  şi  aşezarea  contemporană  deschisă. Înspre  nord, cetatea  era  amplasată în imediata  apropiere  a  unuia  dintre  cele  mai  importante  drumuri  de  plai  care  făceau  legătura  între  câmpia  Dunării  şi  zonele  subcarpatice  şi, peste  munţi, cu  podişul  Transilvaniei, aşa  numitul  Drum  al  Muierilor, una  din  importantele  artere  de  comunicaţie  din  regiune  de  până  acum  un secol. până  în  prezent  cercetările au demonstrat  că  pe  dealurile  de  nord, est şi  sud, incinta, lată  de  circa  5 m era  formată  dintr-un  zid  de  pământ, lemn  şi piatră  până  la  înălţimea  de  2 m – din  care  1 m păstrat  în  situ-peste  care  se  ridica  numai  o  construcţie  din  lemn  lipit  cu  lut  şi, ca  element  adiacent, calupuri  relativ  paralelipipedice  din  lut  bine  ars.’’

În  continuarea  materialului  se  face  o  descriere  interesantă  a   incintei  cetăţii  insistându-se  pe  anumite  similitudini  ” cu  tehnica  a  ceea  ce  astăzi  numim  zid  celtic ( murus  Gallicus) fiind  însă  anterioară  şi  specifică  populaţiei  nord  tracice”.

La  mică  distanţă  de  cetate, înspre  valea  Olteţului, se  află  un  pisc  de  deal numit ,,Straja’’ în  care  se  afla  un  punct  de  observare. După  cucerirea  romană, este  consemnată  o  aşezare  de  tip  rural  în  aceste locuri (vezi D. Tudor – ”Oltenia  Romană”, Bucureşti, 1978, Editura  Academiei  R.S.R., pag. 233 ).

Cetatea hallstattiană timpurie de la Grădiştea este menționată și în Cronica cercetărilor arheologice din România (campania 1999), CIMEC, 2000, pag. 68-69, (în colaborare cu Alexandru Vulpe, Radu Băjenaru, Cristinel Fântâneanu).

În iulie1999, Muzeul Militar Naţional a reluat cercetările pe acest şantier. Obiectivele vizate au fost stabilirea clară a sistemului constructiv al fortificaţiei, stabilirea raportului stratigrafic dintre fortificaţie şi nivelurile antropice din incinta cetăţii, depistarea şi sondarea aşezării corespunzătoare fortificaţiei și datarea cu exactitate a întregului obiectiv.

Din păcate a fost deschisă o singură secţiune, perpendiculară pe latura sudică a fortificației. Zidul are o lăţime de peste 5 m, cu paramenţi din blocuri de piatră prinse cu lut. Materialul arheologic descoperit nu a fost numeros datorită faptului că fortificaţia de la Grădiştea a fost una de refugiu. Lipsa acestora nu a permis o încadrare cronologică a fortificaţiei alta decât cea stabilită în urma vechilor cercetări (în urma săpăturilor din anul 1983, Floricel Marinescu a surprins două niveluri arheologice corespunzătoare secolelor XIII – XI şi, respectiv, XI – VIII a.Chr.).

În ” Grădiștea de pe Olteț” – lucrare manuscris a învățătorului Dumitru Cumpănașu (1900-1986) – Cetatea grădișteană este identificată a fi Phrateria.  ”… Făcând o apropiere între poziția lor pe harta după Ptolomeu și localitățile cu urmele de locuri întărite,  … am constatat că Phrateria  se suprapune pe Grădiștea – Vâlcea …”.

Ilie Fîrtat

Succesiunea scenelor de pe Columnă, ar indica faptul ca o parte din legiunile romane, spre Sarmisegetuza, ar fi trecut pe acest drum, drum păstrat în memoria localnicilor ca Drumul Dacilor – o prelungire a Drumului Muierii – și că cetatea a fost cucerită și arsă de aceștia. Acest lucru este ilustrat de scenele 94 – 98 de pe Columna Traiană.

Din păcate, Cetatea dacică de la Grădiștea, nu a reușit să atragă interesul specialiștilor, dovadă slaba preocupare a acestora în a face o cercetare profundă a sitului. Timpul și mai ales oamenii au distrus și distrug iremediabil și ultimele urme ale unui trecut glorios dacic pe aceste meleaguri.

 Ilie Fîrtat, bibliotecar

1 comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s