Te-am perceput dintr-o privire,
Mister ce nu-l mai pot uita,
Iar clipa timpului ce vine,
Te-a proiectat în viața mea!
Cu trăsăturile-ți Divine,
Și tainica-ți dulce pudoare,
Tu ai aprins văpăi în mine,
Cu revărsări mistuitoare !
Miraculoasă-nprejurare,
Ce m-a oprit pentru-un popas,
Din drumul vieții călătoare,
O amintire mi-ai rămas.
O amintire, nu oricum,
Și nu oricum o pot uita,
Ca m-ai oprit pe-al vieții drum,
Să-mi dăruiește iubirea ta.
Privindu-ți ochii tăi albaștri,
Destul de rar, de întâlnit,
Ochi ce-au trimis printre sihaștri ,
„Călugărul din vechiul schit”,
M-am tot gândit de se cuvine,
Și, dacă sunt și-ai tăi la fel,
Cu-atâtea scânteieri Divine
Să nu pățesc și eu ca el!
Însă, m-am împăcat cu gândul,
De-amor s-adorm pe pieptul tău,
Că, poate mi-o fi venit rândul ,
Iubind să plec la Dumnezeu.
Dar sacrificiul în iubire,
Este esența cât trăim,
Și e tranzacția spre-o lume
A spiritului ce-o dorim!
Și între coapsele-ți sublime,
Îmbrățișați am adormit,
În slujba noastră de iubire,
Păcatul ni l-am săvârșit!
Sâmbătă 22 Februarie 2020.
Slatina.
De ION ANUTA.
