Editorial. Rămas bun, căsuță părintească!

Pornind de la faptul ca exista un sens suprem al existentei, mărturisesc ca nu înțeleg rivalitatea încrâncenata a unor oameni aleși de popor sa conducă țara pe principii sănătoase.

Timp de aproape treizeci de ani asistăm la scandaluri politice si lupte nesfârșite pentru puterea absolută care fac ca România sa para o țara învinsă în fața lumii. Ura cultivată și întreținută de către oamenii politici, instituții de presă, toleranță socială a unor idei și acțiuni specifice unei societăți retrograde și marcate de un cras oportunism, au condus la părăsirea României într-un ritm alarmant de oameni nevoiași și valoroși.
Din ignoranță sau din interes, se pare ca în logica acestui sistem politic de administrație haotică, paralizia continua și românii devin tot mai deciși să-și părăsească părinții, frații, prietenii, copiii își iau drumul pribegiei speriați de corupția generală.

 Despre putere as crea un monopol electoral, iar prin mijloace de mituire politică s-a ajuns la o colaborare tacită între guvern și populație în toată perioada postcomunistă. Perpetuarea acestei situații a făcut ca democrația lipsită de tradiție în cazul României să alunece în haos, să scape de sub controlul cetățenesc și să deschidă porțile corupției.

Azi se manifestă agresiv sub trei forme: ,,corupția albă” sau ,,corupția mică” cum i se mai spune public, unde se pregătesc undițe pentru ,,peștii mici”, o altă formă mai complicată este ,,corupția neagră” unde se pregătesc năvoade pentru ,,peștii grași” si unde nimic nu este transparent și mai exista ,,corupția gri” unde se cunosc doar parțial mijloacele de acțiune.

 Aceasta este strategia care macină societatea româneasca dar în vreme tragice trăiesc o mulțime de oameni care habar nu au de tragedie. În acest climat de nesiguranță și neîncredere, de lipsa unor mijloace de pregătire și desăvârșire pentru viață, alegerea românilor de a pleca in lume este o lipsa de alegere în țara lor. Aici un ticălos care ajunge cât mai sus, o duce mai bine chiar dacă nerușinarea lui îngrozește pe toată lumea.

 Puterea își face mendrele tot așa ca pana acum, mimează ca schimbă șefi pe la ministerele unde nu se prind șoareci și bieții șoareci care nu mai pot de spaimă când stăpânul casei a adus o mâță nouă, după o vreme își continua jocul lor nestingheriți. În aceste împrejurări, neliniștile cresc iar noi ne simțim mai bătrâni decât suntem și neputincioși continuam să trăim în pace socială și cu credința ca bunul Dumnezeu o să ne aibă în sfânta Lui pază.
Gheorghe Duduială

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s