Mehedinți. Enigma din preistoria Daciei. Brazda lui Novac

De-a lungul Munteniei şi peste partea de jos a Moldovei se mai cunosc şi astăzi urmele unui şanţ adânc şi de o lungime extraordinară, care tăia în două şesul dintre Carpaţi şi Dunăre.

Acest şanţ uriaş apare în judeţul Mehedinţi, lângă cotitura cea mare a Dunării, trece peste judeţele Dolj, Romanaţi, Olt şi Argeş, de unde, după cum ne spun tradiţiile poporale, se prelungeşte pe lângă Târgovişte, Ploieşti şi Buzău până la Măxineni. Acest şanţ apare din nou în partea de apus a Galaţilor, lângă cătunul Traian, unde ia numele de «Troian», apoi apucând direcţiunea spre nord – est trece pe la miazăzi de satul Tuluceşti peste Prut, se prelungeşte peste toată Basarabia în două ramuri paralele (Troianul de Sus şi Troianul de Jos), iar din Basarabia se întinde mai departe până la Don”. (Nicolae Densuşianu – Dacia preistorică, p. 150).

Pentru o mai uşoară urmărire a problemei „Brazda lui Novac”, am adoptat în materialul de faţă o delimitare pur convenţională în ceea ce priveşte construcţia propriu – zisă. Am numit brazdă construcţiile foarte vechi, nedatabile, care par să vină din preistorie; pentru cele mai noi, databile, în general din epoca romană sau bizantină, adoptând denumirea de val (de la latinescul vallum). Prin această convenţie nu vor mai fi necesare precizări pe parcursul expunerii.

Cine era Novac

Novac sau Ostrea – Novac era – ne spune N. Densușianu – împăratul „jidovilor” (adică al„oamenilor mari”) care, după legendele române, i-a învăţat pe oameni agricultura, s-a luptat cu balaurul şi a tras „brazda cea mare”. Acest Novac nu trebuie confundat cu „Moş Novac”, pomenit adesea în cân tecele noastre istorice şi care era de origine din „Lătânii cei bătrâni” (v. Corcea, Balade poporale). Cuvântul Novac are în Oltenia şi înţelesul de

„uriaş” sau „viteaz din timpuri stră vechi”. „Brazda lui Novac” pare să fie o lucrare ce nu are nimic din caracterul unui val roman, construit regulat şi fortificat ca atare. Densu ș i a n u , făcând unele determinări pe teren, a constatat că brazda nu respectă natura reliefului pe care-l străbate, neputându-i-se atribui nici o importanţă strategică, nici măcar una defensivă, de apărare.

Aţi auzit de „Brazda lui Novac”?

Brazda, păstrând deci denumirea din fabulaţia populară, a fost destul de sumar cercetată, atât ca traseu, cât şi ca dimensiuni.

Măsurătorile realizate în secolul trecut, singurele făcute, au fost sporadice şi neconcludente pentru noi astăzi – iar în ultimele decenii, fie că probele – ma nu a interesat pe nimeni, fie că determinările ar fi fost practic inutile din cauza intensificării mecanizării agriculturii; ceea ce a dus la o progresivă ştergerea urmelor pe teren.

Doar prin aerofotogrametrie arheologică poate că s-ar reuşi urmărirea vechiului traseu şi s-ar alege locurile propice executării unor secţiuni – în special pe terenuri neagricole: pante aspre, lăstărişuri, pârloage etc.

De la Densuşianu aflăm că sistemul de lucrări era destul de unitar, caracterizat atât prin depozitarea numai spre sud a pământului săpat, cât şi prin ignorarea totală a reliefului parcurs, brazda trecând pe creste de dealuri, de-a lungul ori de-a latul văilor, sau – spune fabulaţia populară – chiar şi sub albia unor râuri.

Informaţiile lui Densuşianu provin atât din răspunsurile primite la chestionarul pe care el îl adresase învăţătorilor şi preoţilor din sate, cât şi din unele descinderi făcute la faţa locului, fapt ce a prilejuit şi singura fotografie – document pe care o avem de la sfârşitul secolului trecut. Toate acestea ne arată în mod indubitabil că ne aflăm în faţa uneia dintre cele mai importante lucrări executate de om în preistorie, lucrare absolut unitară atât ca moment al execuţiei, cât şi ca destinaţie.

Pe de altă parte, din tehnica militară rezultă că depozitarea într-o singură direcţie a pământului excavat (respectiv spre sud) ar arăta că brazda a fost executată de populaţiile res – pective, deci de către cele din sud.

Traseul brazdei

Lungimea brazdei este extraordinară. În ţara noastră, începe la Hinova – Mehedinţi, lângă cotitura cea mare a Dunării. Merge apoi la Oreviţa, Corlăţel, Dobra, Breasta, Dobrun, Şopârliţa, trece Oltul pe la Greci, continuă apoi pe la Ursoaia, Broşteni, Finta, Ploieşti, urmează, probabil, până la Traian şi de aici ajunge la Tuluceşti – Galaţi, de unde trece Prutul în Basarabia. Cu totul, sunt străbătuţi peste 500 de km pe teritoriul românesc.

Secţiunea brazdei (lăţimea şi adâncimea) este determinată foarte diferit de cei care au comunicat- o la sfârşitul secolului trecut. De altfel, este normal ca rezultatul să varieze în funcţie de locul unde s-a realizat măsurătoarea, ca şi de starea de degradare a lucrării respective.

În principiu, secţiunea brazdei avea forma unui trapez cu baza mare de circa 4,5 m, baza mică de 2 m, adâncimea de 3 m, iar înălţimea banchetei formate cu pământul scos din şanţ era de circa 2 m. Dacă la o secţiune contemporană au rezultat circa 10 mp, înseamnă că secţiunea iniţială trebuie să fi fost cel puţin dublă. Rezultă că amploarea lucrărilor aflate doar pe teritoriul ţării noastre se ridică Ia peste 10 milioane mc de pământ dislocat după toate regulile unei construcţii bine gândite şi bine coordonate, pe lungimi de sute şi sute de kilometri.

În unele părţi ale Olteniei, „brazda” este atribuită lui lorgovan – Viteazul, identificat, se pare, cu Hercules.

În Sibila erithreică, scrisă în Egipt prin anul 160 î.H., există proorocirea: „şi se vor arăta iarăşi oamenilor semne foarte mari şi înfiorătoare, fiindcă adâncul râu Tanais (Don – n.n.) va părăsi lacul Meotic şi în albia sa cea adâncă se va vedea urma brazdei fructifere”. Aceste versuri prezintă o evidentă analogie cu legendele româneşti în care se spune că „brazda lui Novac” trece şi prin albia râului Olt, care face valuri în locul acela. Legendele vechi egiptene vorbesc despre lupta lui Osiris cu fratele său vitreg, demonicul Typhon, pe care l-a învins la izvoarele Istrului.

Dacă ţinem seama că izvoarele Istrului erau considerate pe atunci la Porţile de Fier, conţinutul mitic al acestor fabulaţii corespunde cu povestirile noastre prin care geniul răului (vezi Typhon) lua mai întotdeauna chipul unui balaur, al unui zmeu. Aşadar, lupta luiOsiris cu Typhon a fost memorată la noi printr-o luptă a Iui Ostrea – Novac „cu balaurul cel gros ca o bute de 100 de vedre”.

Apare evident faptul că memoria unor importante evenimente din trecutul îndepărtat este adânc întipărită în mitologia multor popoare şi că undeva în tradiţia orală privitoare la această „brazdă” se poate ascunde un nucleu veridic. Unul din cele mai importante evenimente ale antichităţii, eveniment căruia probabil i se datorează şi realizarea „Brazdei lui Novac”, a fost introducerea agriculturii.

Desigur că cerealele şi plantele textile erau cultivate încă de la începutul epocii neolitice, când s-au domesticit şi primele animale, s-au diversificat instrumentele de lucru şi au început să apară organizări sociale puternice; dar aceste începuturi de agricultură erau încă destul de restrânse şi cuprindeau o mică parte a populaţiilor neolitice din Europa, majoritatea triburilor continuând să se ocupe cu păstorit.

Dr. Ing. Grigore Sebeș

Pe acest fond, triburile trace de la Dunărea de Jos şi, în special, din părţile Daciei, au atins acum circa 3 – 5000 de ani un punct culminant, caracterizat printr-o înmulţire extraordinară a populaţiei, fie datorită vitalităţii sale recunoscute, fie datorită faptului că mişcarea etnică de masă, pornită din Asia spre Europa, s-a continuat în tot cursul acestei epoci. Tot în respectiva perioadă, excesul de populaţii şia urmat migraţiile sale către părţile meridionale ale Europei, având o acţiune civilizatoare asupra populaţiilor locale, fapt dovedit de cercetători prin interpretarea textelor antice, ceea ce ilustrează aportul lumii trace la dezvoltarea societăţilor omeneşti.

 Autor: Dr.Ing.Grigore Sebeș

Sursa: Nicolae Densușianu- Dacia Preistorică

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s