Picătura de cultură. Cu cultura-n bălării

Picătura de cultură. Cu cultura-n bălării
Acesta nu mai este un pamflet ci un semnal de alarmă!

George Smarandache

Când Vasile pornea hora satului, toată suflarea amuțea! Perechi de tineri se prindeau în horă, iar copiii și bătrânii priveau de pe margine cu inimile pline de fericire, iureșul nebun al horei care cuprindea toată răscrucea de la Fântâna cu trei țuțuroaie.

Lăutarii trăgeau cu foc arcușul pe strunele viorilor învechite iar șiroaie de transpirație li se scurgeau pe la tâmple dar nu se opreau să și le șteargă, ci continuau cu îndârjire să cânte. Pământul se zdruncina sub pașii apăsați ai tinerilor, iar câteva femei, cu găleți de apă, stropeau în jurul lor pentru a domoli colbul ce se ridica de sub opincile care păreau înaripate.

Ce minunăție, ce bucurie și unitate între oameni! Fericirea se putea citi pe chipurile tuturor pentru că era Hora satului, mândria acelor oameni simpli care respectau cu sfințenie zilele de duminică și de sărbătoare, cea care îi aducea pe toți laolaltă, tineri și bătrâni, pentru a se bucura de viață și să uite necazurile care nu l-au ocolit niciodată pe român.

Treptat, s-a uitat acest obicei și oamenii și-au găsit alte preocupări, uitând cu desăvârșire de horă! Mai întâi, pik-upurile, radiourile și televizoarele au îndepărtat lăutarii care s-au retras în uitare și în unele locuri chiar au dispărut! Apoi, tehnologia a pus stăpânire peste toată suflarea satului, calculatoarele și telefoanele devenind unicul mod de petrecere atât a zilelor de sărbătoare cât și a timpului liber.

Iile, cămășile cusute de femei și fete, care odată erau motive de fală în sat, au devenit file de istorie și abia dacă mai sunt scoase din ladă, la câte o sărbătoare care se mai desfășoară o dată pe an.

A pierit obiceiul și, ca un blestem, odată cu el a dispărut și respectul și bunul simț, dezvoltându-se ca o contrapartidă nesimțirea, lăcomia, și prostul gust, alimentat de mediocritatea unei generații fără aspirații, capabilă doar să copieze șabloane, aruncând la lada de gunoi spiritul creativ cu care a fost hărăzită această nație.
Este dureros ceea ce se întâmplă cu valorile noastre! Fie că voit sau din prostie ori necunoaștere, decăderea spiritului acestui popor este înscrisă pe o curbă descendentă, pe care viteza de coborâre este susținută și chiar sporită de instituțiile care au asumată responsabilitatea păstrării valorilor noastre.

 Cu amărăciune am vizionat azi un fragment dintr-un spectacol prezentat la Muzeul de Artă Contemporană, situat în aripa de sticlă a Palatului Parlamentului, spectacol susținut financiar de către Ministerul Culturii și la care însuși vicepremierul României, Raluca Turcan, și ministrul culturii, Bogdan Gheorghiu, au fost prezenți cu câte o alocuțiune, din a celui din urmă rezultând că au fost alocaţi muzeului suma de 2 milioane de lei pentru a achiziționa artă modernă. Doamna vicepremier, mare iubitoare de cultură, care probabil niciodată nu a trecut pragul Teatrului Radu Stanca ori al Casei de Cultură unde evoluează Ansamblul emblem al sibienilor, „Junii Sibiului”, a părut a fi în elementul ei la acel spectacol susținut de „acea” tânăr, care își tot ridica un fel de rochie, spre a-și etala unul din rășchitoare și probabil a și aplaudat la finalul acelor vorbe ţipate în microfon „bucură-te corpule, dă jos hainele, jos, jos, jos”, în acompaniamentul unui laptop ce emana un zgomot ce s-ar fi pretins a fi linie melodică. Iar ministrul culturii și-a mai îmbogățit bagajul cultural cu noul stil modern alăturându-l Cireşarilor, cărții, căci filmul l-a făcut praf blamând regia cu ochiul lui de critic! Dar, cu palmaresul cultural al ministrului, nu cred că te poți aștepta la mai multe! Mai bine termina ecologia decât teatrul, și avea motive întemeiate să taie frunze la câini decât să ne supună creierii la astfel torturi! Și la următorul spectacol de acest gen, rușine să le fie celor doi demnitari, dacă nu vor veni în rochițe adecvate și la îndemnul interpretului să-şi etaleze și ei fustele, că doar s-au înscris pe traiectoria artei moderne! Nu am priceput nimic din ce au vrut să transmită, din punct de vedere artistic, însă cuvintele citite de pe o bucată de hârtie, cu bâlbe și gesturi necontrolate, ar fi trebuit să lovească aspru obrazul celor care au girat, nu numai cu sume consistente acest bâlci ieftin, dar și cu calitatea lor oficială de reprezentanți ai acestui popor.

Treziți-vă din euforia provocată de funcția efemeră și priviți realitatea în față! În timp ce cu bună știință omorâți arta și cultura, girați și promovați fie direct, fie prin intermediul televiziunilor, non valori care sunt ca o palmă pe obrazul celor care și-au închinat viața condeiului, penelului, scenei și publicului!
Singura idee care reiese din acel spectacol este distrugerea a tot ce este cultural, un grobianism feroce și o agresivitate care te face să te întrebi dacă acei tineri chiar înțeleg ce spun. Refuz să cred că aceștia sunt reprezentanții generației noi și a generațiilor care vor urma. Faptul că proferezi invective la tot ce este apreciat în societate, din dorința de a-ți exterioriza frustrările, nu este decât o refulare care nu are nimic de-a face cu arta, fie ea chiar și contemporană. Sunt mult mai mulți alți tineri care creează cultură adevărată dar care nu sunt susținuți în niciun fel. Sunt tineri care sunt recunoscuți la nivel internațional dar nu au beneficiat de sprijinul statului în niciun fel… Oare ar trebui să își pună și ei fustele în cap și să folosească un limbaj suburban? Oare aceasta a devenit o condiție pentru a beneficia de sprijinul statului în activitatea culturală?
De-a dreptul înfiorător este că la toate acestea au asistat cu zâmbetul aprobator pe buze oficiali ai statului român care prin prezența lor au contribuit la aprecierea acestei manifestări ca una reprezentativă pentru arta contemporană din România.
Ce trebuia să facă?
Ar fi fost un gest de decență să părăsească pur și simplu locația respectivă…
Cert este că mulți din oficialii noștri manifestă o complicitate duplicitară în astfel de situații ceea ce pentru noile generații nu reprezintă decât o nouă sursă de dezorientare.
Când sunteți voi cu voi înșivă, întrebați-vă conștiința despre faptele voastre și vedeți dacă sunteți împăcați cu acțiunile voastre!

 George Smarandache

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s