Mehedinți. Căpitanul lui Matei Basarab, Lupu Buliga de la Izvoru Bârzii

*** Mehedinți. Căpitanul lui Matei Basarab, Lupu Buliga de la Izvoru Bârzii****

 Despre întemeietorii localității Izvorul Bârzii se cunosc foarte puține lucruri, însă, în urma unor cercetări mai amănunțite, am aflat din scrierile directorului Arhivelor Statului, Dr. Mite Măneanu că, pământurile din această zonă ar fi fost ale lui Lupu Buliga, un căpitan de oaste în armata domnitorului Matei Basarab, pământuri oferite drept răsplată pentru vitejia în luptă și loialitatea sa față de merele domnitor. 

 Avem să aflăm printre altele că, Lupu Buliga face parte din galeria marilor personalităţi ale evului mediu românesc ce figurează la loc de cinste marele căpitan de dorobanţi din Ciovarnășani, figură proeminentă a domniei lui Matei Basarab.

 Din acest motiv, controversata sa personalitate a făcut obiectul a numeroase studii și articole atât din partea istoricilor din trecut, cât și a celor de azi. Au fost puse în discuţie atât originea, locul și data nașterii, necunoscute până acum, cât și unele aspecte ale carierei sale politice și militare și chiar împrejurările și data morţii, de asemenea, neelucidate.

Asupra originii marelui căpitan Lupu Buliga au avut loc numeroase controverse – unii considerandu-l fiul paharnicului Lupu Mehedinţeanu, cunoscut conducător al răscoalei antigrecești din 1618- ipoteză combătută cu serioase argumente de I.C. Filitti, Dan Plesia și Radu Creţianu. Alţii au presupus că ar fi de origine străină de undeva din Ardeal, poate, ipoteză după părerea noastră fără nici un fundament real.

Cercetătorul Radu Creţeanu aduce serioase argumente în favoarea originii mehedinţene, însă mai modeste, în privinţa familiei lui Lupu Buliga, presupunând că acesta s-ar trage dintre moșnenii de la Prejna, înrudiţi cu Dunceștii (poate chiar moșul Dunceștilor). Legătura cu Ciovarnăsanii o vede doar ca urmare a cumpărăturilor făcute acolo, a faptului că aici își avea el moșia de resedinţă. Desigur ipoteza cunoscutului istoric conţine multe elemente greu de combătut.

Mânăstirea Schitul Topolniței

 Autorul susține, fără tăgadă, că Lupu Buliga se trăgea dintr-o familie de moșneni sau mici boiernași de ţară, mehedinţeni, așa cum a fost cazul și cu alţi boieri, originari de aici și că deci, nu avea nici o legătură directă cu paharnicul Lupu Mehedinţeanu de la Cernaia. Asupra locului de origine al familiei Buliga se arată că, în lipsa unor documente lămuritoare care să permită stabilirea fără echivoc a originii sale, la Prejna, trebuie să luăm în considerare documentele existente în care, repetat el apare cu numele ,,Lupu Buliga ot Ciovârnășani”.

 Despre Lupu Buliga  se  spune că nu se poate contesta înrudirea dintre familia Buliga de la Ciovarnășani și mosnenii Duncești de la Prejna, în principal prin sora lui Lupu Buliga, Draia sau Drănoaia, menţionată în documente tot cu apelativul de la ,Ciovarnăsani 2”. Este de asemenea, probabil că, așa cum se întampla la noi in evul mediu, si aceste stăpaniri incrucisate asupra pămanturilor de la Ciovarnăsani, Prejna, Turtaba, Izverna etc. să se datoreze fenomenelor roirii, al mobilităţii funciare a populaţiei in cadrul unor arealuri mai mult sau mai puţin extinse. Este foarte probabil ca între înaintașii lui Buliga din Ciovărnăsani și mosnenii de la Prejna, Costești, Cerna Varf, Gornoviţa, Nadanova și chiar Izverna, în general oameni de la hotar(graniţă) să se fi stabilit legături de întrajutorare, de rudenie chiar de infrăţire etc. care au permis asemenea stăpaniri amestecate, precum dreptul pentru familia Buliga din Ciovarnăsani de a dobandi noi pămanturi la o distanţă relativ mare de resedinţa principală, căci se știe în vremea aceea, oamenii nu pregetau asupra distanţelor. Dacă în privinţa locului de origine al familiei Buliga și a marelui căpitan, există o serie de documente, asupra datei nașterii acestuia nu avem nici o indicaţie directă. Câteva etape din cariera lui militară ne dau totusi o serie de elemente ajutătoare. Astfel, faptul că în 1623 el era căpitan de dorobanţi, ne face să împingem data nașterii sale în ultimul deceniu al secolului al XVI-lea. Nu cunoastem cu certitudine starea  socială a tatălui său.

De asemenea nu credem că a fost insă mare dregător, nici civil, nici militar. Credem însă că a deţinut mici dregătorii administrative și militare la graniţa de vest a ţării în zona Balta, Prejna, Costești-Izverna, încălcată deseori de străini. Aceasta a permis probabil, tatălui său, și apoi lui Buliga însuși, să stabilească legături complexe, chiar de rudenie, cu moșneniidin asezările de la poalele munţilor Mehedinţi, însărcinaţi și atunci ca și în secolele următoare (până în vremea domniei lui Cuza), cu paza graniţei. Această ascendenţă i-a permis lui Lupu Buliga o mai lesnicioasă afirmaţie în ierarhia militară a timpului, pentru care era deosebit de înzestrat. Familia sa nu era totuși numeroasă și nici prolifică, dovadă faptul că o dată cu fiul lui Curuia și fiica acestuia Hârșova, neamul Buliga se stinge. Este și aceasta, poate, o dovadă a vechimii neamului Buliga din Mehedinţi. Inceputul carierei sale militare se leagă, desigur, de preocupările domniei, a marilor căpitani de la Cerneţi, de a supraveghea mai strict din punct de vedere militar, situaţia la graniţa de vest a ţării.

Asa se face că, în anul 1623, Lupu Buliga era menţionat de un document cu titlul de căpitan, ceea ce însemnează că era conducătorul unui detasament militar, poate chiar în plaiul Closani sau la Cerneţi.

După urcarea pe tron a lui Matei Basarab, acţiune la care el și-a adus o contribuţie de seamă, Lupu Buliga apare în documente, începând cu 28 martie 1633 și până în martie 1646 cu titlu de căpitan de dorobanţi si uneori in această perioadă, cu titulatură de căpitan de Severin (documentul din 28 martie 1631) sau mare căpitan (de dorobanţi), în documentele din 20 mai 1642, 16 martie 1644, 23 iulie -22 decembrie 1645. În perioada 21 septembrie 1646 -8 aprilie 1651, apare ca mare căpitan de dorobanţi, iar între 10 noiembrie 1653- 25 aprilie 1655 ca agă conducând acelasi corp al dorobanţilor.

După cum se vede cariera lui Lupu Buliga a fost eminamente militară,el nefiind, în pofida favorurilor domnești, dregător în divanul domnesc( politician) decât în ultimele sase luni ale domniei lui Matei Basarab, când, probabil, din cauza defecţiunii cunoscute a dorobanţilor și seimenilor a fost necesar să se incredinţeze marelui căpitan Buliga și responsabilităţi politice.  Astfel că,  a primit funcția de dregător militar de graniţă, calitate în care probabil l-a  cunoscut și pregătit aga Matei, viitorul Domn. După înscăunarea lui Matei Basarab, responsabilităţile lui Lupu Buliga erau tot pe graniţa de vest, căci apare într-o descriere a lui Nicolae Stoicescu, ca fiid  ,,căpitan de Severin, căpitan sau mare căpitan la Cerneţi, căpitan de dorobanţi sud Mehedinţi de la Ciovarnășani ot Prejna” etc.

Toate acestea arată că el indeplinea insărcinarea de conducător militar si administrativ, probabil in partea de vest a Ţării, cu centrul la Cerneţi si poate la Ciovarnăsani. De altfel, însăsi faptul că majoritatea moșiilor sale (a avut peste 25), dobândite acum și alte bunuri (rumani, vii, mori) le avea în această parte, respectiv în jurul Cerneţilor, Ciovarnășanilor și spre munte, la Prejna, Turtaba etc.2, dovedește că în majoritatea timpului el locuia aici, la Cerneţi sau la Ciovarnășani, fiind chemat la Targoviște numai în situaţii deosebite, când era nevoie de priceperea sa militară.

Motivele pentru care Lupu Buliga întră în tabăra nemulţumiţilor, adică după cum scria cronicarul, printre cei de la Olt și de la Romanaţi și Jiul de Jos ( Dolj) și de la Mehedinţi, care în timpul lui Leon Vodă pribegiseră în Ardeal cu Matei aga, Goran spătarul și Aslan vornicul și fuseseră învinși lângă București, într-o primă încercare de luare a domniei, nu ne sunt întru totul clare. Este posibil ca politica filo-grecească a lui Leon Vodă, măsurile fiscale adoptate, să-l fi afectat și pe el, care începuse să se ridice ca dregător militar și boier. Oricum, faptul că atât ieșirea cât și intrarea în ţară a lui Matei Basarab, după prima tentativă s-a făcut prin nordvestul judeţului Mehedinţi, ne indreptăţeste să presupunem că la ambele acţiuni a participat si Lupu Buliga.

Dr. ing. Grigore Sebeș

Chiar tradiţia locală de la Izverna (cronica menţionează eronat Izvarna), consemnează trecerea munţilor Banat de către Matei Basarab și insoţitorii săi pe poteca Gaura Fetii, călăuzit fiind de un Duncea (cel bătran), neam cu Lupu Buliga. Este foarte probabil ca tanărul căpitan Lupu Buliga să-l fi insoţit in pribegie pe pretendentul la domnie și apoi să revină să-i pregătească reîntoarcerea, tot prin părţile Mehedinţilor, de data aceasta pe la Prejna, unde el avea rude, proprietăţi, interese. În adevăr, în toamna anului 1632, Matei Basarab reusește să-și surprindă adversarii, alegând calea Banatului de unde, arată cronica ,,au trecut muntele aicea-n ţară pre plaiul Dranovului si au tăbărat in selistea Presnei, unde a fost intampinat de Lupu Buliga impreună cu boierii si rosii si toată ţara, caţi erau peste Olt toţi să stranseră si merseră de să intampinară cu Matei aga, proclamandu-l domn.”

Va urma

Dr.Ing.Grigore Sebeș

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s