File de istorie. Burebista, regele trac neglijat de istoricii români

***File de istorie. Burebista, regele trac neglijat de istoricii români***
Abia dacă găsești informații complete în istoria noastră despre vitejii noștrii înaintași, regii Daciei, cu atât mai puțin despre regii Traciei. Istoricii noștri, dintr-un motiv sau altul au omis să amintească în scrierile lor despre Burebista, de exemplu.
Despre cel mai impunător și influient rege al Traciei, este regretabil faptul că, astăzi, sursele care să ne redea adevărata complexitate a geniului lui , dimensiunile reale, fizice sau morale ale marelui rege trac, lipsesc cu desăvârșire. Culmea ironiei este că aceste dovezi le găsim în scrierile unor cunoscuți istorici antici. Suficient, însă, pentru a ne crea o imagine despre personalitatea remarcabilă a lui Burebista, cel care a influențat decisiv istoria țărilor continentului nostru în urmă cu mai bine de două milenii.
Pastrănd proporțiile, putem compara pe „cel dintâi și cel mai mare dintre regii din Tracia” chiar cu Alexandru Macedon, împăratl care a reusit intr-un timp foarte scurt să îi unească pe cei de un neam cu el, să supună seminții îndepărtate și să sfârșească neînfrânt în luptă.


Și tot asemenea lui Alexandru Macedon, Burebista a luat odată cu el ceea ce realizase. Uciși în urma unor comploturi, cei doi mari luptători și conducători nu au lăsat în urma imperiile pe care le creaseră, acestea fiind sfâșiate și împărțite țntre cei care le-au urmat la conducere.
Despre marele rege Burebista, unii istorici spun că s-ar fi s-a înscăunat rege în anul 82 i.Hr și a cazut pradă unui complot al nobililor în anul 44 i.Hr., același an în care își pierdea viața, într-un mod similar, Iulius Cezar.
Chiar dacă nu sunt departe de adevăr, astfel de afirmații se pare că sunt nesigure. Asta pentru că, din operele relatate ale istoricilor antici care s-au ocupat cu istoria dacilor, nu s-a consemnat niciodată acest lucru. Poate cea mai importanta dintre aceste lucrări, „Istoria Getilor”, scrisa de Dion din Prusa (cca 40-120 d.Hr) sau Dion Chrysostomos (Gură de Aur), așa cum mai era cunoscut istoricul antic, mai exista încă în secolul al VI-lea d.Hr., după cum afirma un alt istoric important, gotul Iordanes, care face o grava confuzie confundandu-i pe goți cu geți, cel mai probabil în ideea de a găsi pentru neamul sau un trecut strălucit, informațiile preluate de acesta din opera lui Dion Chrysostomos sunt în măsură să facă oarecare lumină asupra trecutului lui Burebista: „Apoi, în vreme ce la goți (geți) domnea Buruista, a venit în Goția (Geția) Deceneu, pe vremea când Sylla a pus mana pe putere la Roma. Primindu-l pe Deceneu, Buruista i-a acordat o putere aproape regală. După sfatul acestuia, goții (geții) au început să pustiască pământurile germanilor pe care acum le stăpânesc francii”.


Se înțelege astfel că Burebista domnea deja în anul 82 i.Hr., an în care Sylla lua titlul de dictator la Roma. Ca înscaunarea sa nu putea fi departe de aceasta data o arată însăși durata domniei lui. Numai dacă presupunem că moartea sa a avut loc în anul 44 d.Hr, și avem deja 38 de ani în care Burebista a stăpânit peste întregul neam al daco-geților. Cu atât mai mult dacă susținem acea opinie a istoricilor care afirma ca tragicul sfârșit al regelui dac a avut loc cu puțin timp înainte de războaiele panonice ale lui Octavianus (35-33 i.Hr). Evident, o domnie atat de îndelungată nu era ceva neobișnuit pentru lumea antică.


Același Iordanes vorbește de un urmaș al lui Burebista, Scorilo/Coryllus, ce a condus destinele dacilor timp de 40 de ani. Teres, regele odrișilor (traci din sudul Dunarii), a trăit nu mai puțin de 92 de ani, după cum susține istoricul Theopompos, iar contemporanul lui Burebista, Mithridades al VI-lea Eupator a domnit 48 de ani (111-63 i.Hr.). Chiar dacă nu îl putem alătura regilor din sudul și nordul Dunării, trebuie amintit și monarhul cu cea mai lungă domnie din istoria omenirii, anticul faraon Pepi al II-lea Neferkare, cel care a stat in fruntea Egiptului pentru nu mai puțin de 94 de ani (cca. 2278 – 2184 i.Hr.).


Nu trebuie uitată, însă, nici acea parte a istoricilor care neagă vehement veridicitatea scrierilor lui Iordanes și implicit că Burebista ar fi fost un rege al dacilor în anul 82 i.Hr. Opinia acestora se bazează pe un document contemporan cu monarhul daco-get, stela ridicată în cinstea diplomatului Acornion din Dionysopolis (Balcicul de azi). Acornion, un apropiat al lui Burebista, este pomenit cu cinste de către locuitorii Dionysopolisului, ca unul dintre cei mai de seama cetățeni, iar printre faptele sale se numără și o misiune diplomatică efectuată undeva între anii 70-62 i.Hr., la tatăl unui important rege dac, în cetatea Argedava (o locație încă neidentificata, aflată probabil undeva pe cursul râului Argeș).
De aici și până la supozitia ca este vorba de o misiune pe langa tătal lui Burebista, nu a mai fost decat un pas, ceea ce ar echivala cu o restrângere substanțială a anilor de domnie ai acestuia. Informația este, însă, supusa unor opinii total divergente în rândul oamenilor de știința, nu puțini fiind aceia care susțin că regele la care sosește Acornion în călătoria sa, este chiar Burebista. De altfel, prietenia durabilă și ajutorul reciproc dintre cei doi sunt bine cunoscute. Mai mult, războaiele lui Burebista cu celții, care au loc în jurul anului 60 i.Hr., se petrec după unirea triburilor dace, eveniment care nu putea fi realizat intr-un timp extrem de scurt.
Cu siguranță, însă, ca faptele marelui rege sunt mult mai importante decât biografia sa înca neelucidată.


Premizele pentru o unire a triburilor dacice într-un singur neam erau deja create în momentul venirii la tron a lui Burebista. Izvoarele vremii arată, fără putinta de tăgada, o migrație a clasei razboinice dace din nordul Dunarii catre Transilvania, acolo unde se naste un puternic centru politico-religios al stramosilor nostri. In Germania, Ariovistus incercase unirea triburilor germanice impotriva Romei, in timp ce Mithridades al VI-lea Eupator intemeiase în Asia Mica un stat puternic îi întins, ce se dorea un adversar pe măsura Cetății Eterne. Roma își amplifică tendințele expansioniste si chiar si la celti si la tracii sud-dunareni aparusera tendintele de unificare. Dacilor nu le lipsea decat un lider de geniu, iar acesta s-a dovedit, cu prisosință, Burebista.

Dr. Ing. Aurel Grigore Sebeș


Este cert că denumirea de rege în lumea barbară desemna, mai degraba, un șef de trib sau al unei uniuni de triburi. Faptul ca Burebista este numit „cel dintâi și cel mai mare dintre regii din Tracia” (un fel de rege al regilor) nu poate însemna decât că el reușise să se impună în fața liderilor locali și să îi supună pe aceștia sub o singură conducere, fapt nemaintalnit in lumea tracilor. Este foarte posibil ca Burebista sa nu fi avut de infruntat fiecare trib dacic ci, mai degraba, sa fi realizat o mare unire a unor uniuni de triburi deja existente. Ca dovada faptul ca, dupa moartea sa, Dacia ce Mare se împarte în patru, apoi cinci părți, conduse de lideri mai puțin însemnați, probabil urmașii sau chiar șefii uniunilor de triburi supuse.
Dar unirea dacilor într-un singur neam nu era decât primul pas din tumultuoasa domnie a lui Burebista.
(Va urma)
Autor: Dr. Ing. Grigore Sebeș

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s