Tradiții și obiceiuri pentru postul Paștelui

***Tradiții și obiceiuri pentru postul Paștelui***

Duminică 14 martie, creștinii ortodocși au prăznuit lăsatului secului de ouă, pește și lactate, zi în care se ține și Duminica Izgonirii lui Adam lui Rai. Cu o săptămână înainte s-a lăsat sec de carne iar în bisericile ortodocse s-a oficiat slujba numită sugestiv ,,Duminica Înfricoșatei Judecăți, adică lăsata secului de carne”.
De luni, 15 martie, începe postul cel mai aspru de peste an, care durează 40 de zile. Postul Paștelui este cunoscut și sub numele de Postul cel Mare și ține până pe 2 Mai, când credincioșii de pretutindeni vor sărbători Învierea Domnului.
În toate zonele rurale din țară, Lăsatul Secului de Paști joaca un rol extrem de important. Foarte multe tradiții încă se țin. De exemplu, Lăsata Secului de Paști păstrează tradiții specifice începutului unui an agrar, sărbătorit odată, cu echinocțiul de primăvară.

Tradiții și obiceiuri și superstiții
Lăsatul Secului de brânză aduce mai multe tradiții și obiceiuri și marchează ultima zi în care oamenii pot consuma produse de origine animală. Praznicul de duminică este împodobit, din moși-strămoși, de tradiții pe care creștinii ortodocși le respectă pentru a avea un post ușor, care să-i ajute să nu cadă în păcat.
O veche tradiție populară ne amintește că în sâmbătă care precede Lăsata Secului de brânză credincioșii obișnuiesc să facă parastase pentru cei trecuți în neființă. Se dau de pomană produse plăcute de cel decedat, inclusiv alimente „de dulce”.


Se spune că mesele în sânul familiei sunt și ele foarte importante în această zi de mare sărbătoare. În trecut, ziua aceasta era asemănată cu Revelionul, iar credincioșii aduceau la praznic plăcinte și gogoși.
Una dintre cele mai cunoscute superstiții de Lăsata Secului este aceea că nu este bine să împrumuți bani sau obiecte personale. Totodată, este bine să mergi în vizită la părinți, la fini sau la nași, unde se respectă câteva tradiții.
La sosirea în locuința gazdelor, musafirii trebuie să le sărute mâna, să ceartă iertare ori, după caz, să ierte. Se spune că persoanele care respectă aceste obiceiuri vor intra împăcate și fericite în Postul Paștelui.
O altă datină care se păstrează și în zilele noastre este Legarea grânelor. Acest obicei spune că nimeni din gospodărie nu trebuie să pună mâna pe cereale și nici să dea păsărilor și animalelor să mănânce, în caz contrar recolta va fi distrusă de dăunători.

Baterea halviței


Praznicul de duminică este împodobit, din moși-stramoși, de tradiții pe care creștinii ortodocși le respectă pentru a avea un post ușor, care să înfrâneze puterea de a păcătui.
Potrivit site-ului calendarortodox.ro, în foarte multe localități din sudul țării se păstrează cu sfințenie obiceiul de ,,Batere a halviței”. ,,În cadrul acestei ceremonii participă și copiii și adolescenții. Se obișnuiește ca gazdă sa lege o bucată de halviță cu o sfoară și începe să o plimbe prin față tinerilor, organizați în echipe de câte doi, având mâinile legate la spate. Fiecare copil încearcă să prindă bucată de halvița cu gura, un lucru mai greu decât și-ar închipui multi. Majoritatea celor care participa la aceasta tradiție ajung să se murdărească din plin pe față și chiar pe haine. Se spune că persoana care prinde halvița în gură, o primește drept recompensă și poate s-o mănânce.
O alta datina care se păstrează și în zilele noastre este Legarea grânelor. Acest obicei se practică pentru ca păsările sau alte dăunătoare să nu distrugă recolta gospodarilor.”
Georgia Sebeș

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s