Gorj. Comuna Aninoasa blocată de prostie și uitată de timp!

***Gorj. Comuna Aninoasa blocată de prostie și uitată de timp!***


,,Foaie verde și-o alună
Gilortule, apă bună
Apă bună de beut,
Că nu pot să te mai uit!”

Parafrazând frumoasele versuri din cântecul Mariei Lătărețu, putem spune că zona Gorjului este una dintre cele mai spectaculoase, mai frumoase și mai pline de istorie din toată Oltenia, cu oameni muncitori, pricepuți în prelucrarea lemnului, a pietrei, vestiți ai muzicii și tradițiilor populare.
Din păcate, sunt unele localități, fie ele rurale sau urbane despre care ai zice că au rămas încremenite în timp, ba chiar mai rău.
În urmă cu mai bine de o lună am fost solicitați de către mai mulți locuitori ai comunei Aninoasa, din Județul Gorj, pentru a ne face cunoscute și nouă ,,marile realizări” ale primarului localității, Ilie Petroi, pe parcursul a trei mandate și începutul celui de-al patrulea. Oamenii sunt nemulțumiți de cheltuirea banilor publici de către administrația publică locală, în sensul că nicio investiție nu și-a atins scopul!

Ilie Petroi, primar Aninoasa


Peste 2.200.000 de euro, duși pe apa… Gilortului!

Petre Tudora, consilier primăria Aninoasa

Unul dintre exemple este Stația de epurarea a apei și sistemul de canalizare din satul Bobaia care au fost executate fără niciun plan corect, astfel că apa reziduală se scurge direct în râul Gilort! Localnicii ne-au spus că este singura investiție pe care autoritățile locale au reușit cu greu sa realizeze, din fonduri europene un sistem de canalizare pe aproximativ 3 kilometri, sistem la care nu s-a branșat oficial nici un localnic. Totuși, prin gurile de canalizare , unde nu sunt capace (au fost furate!), se vede că apa reziduală cu miros de nesuportat, curge destul de consistent.
Petre Tudora, consilierul local care ne-a însoțit pe tot parcursul reportajului nostru în comuna Aninoasa, ne-a mai spus că această canalizare trebuia să funcționeze de peste opt ani, însă autoritățile locale s-au mulțumit doar să puncteze investiția, nicidecum și funcționabilitatea ei.
Cât privește Stația de epurare, construită tot atunci, canalizarea nu a ajuns niciodată până la ea. Între timp aceasta a fost furată, bucată cu bucată, iar acum este doar o amintire urâtă.
,, Sistemul de canalizare a costat nu mai puțin de 2.200.000 de euro din fonduri europene și are aproximativ 3 km. Numai stația de epurare a costat în jur de 300.000 de euro. Primarul zice că cetățenii nu au vrut să se branșeze și d-aia s-a ales praful de această investiție. Culmea e că prin conducte curg dejecții, drept dovadă este că aici se deversează pe un șanț care curge direct către râul Gilort.
Altă dată, aici, pe nisipul de lângă apa Gilortului era o plajă foarte frumoasă, unde tinerii și copiii veneau la plajă toată vara. Acum apa e infestată cu dejecții și miroase foarte urât.
Stația de epurare a fost distrusă imediat după ce a fost luată în primire de către primărie. Au fost camere de luat vederi, se putea vedea cine a distrus-o. Cred că cineva din primărie a oprit filmarea, a furat camerele și după aceea motoarele, cablurile electrice, gardul în mare parte, etc. Primarul a făcut în așa fel încât și-a acoperit incompetența, dând vina pe niște nomazi care vin aici în fiecare vară. Noi am sesizat atunci când am descoperit dezastrul, atât primarul și autoritățile locale, dar nu s-a luat nici o măsură!”,
a ținut să precizeze consilierul local.
Însuși primarul, Ilie Petroi, recunoaște acest fapt, printr-o declarație făcută unui ziar local. ,,Canalizarea nu este funcționala și nu a fost niciodată. S-a ajuns în aceasta situație din cauza cetățenilor care inițial nu au vrut sa se branșeze la rețea. Investiția a fost făcuta cu fonduri europene, a fost recepționata, dar pentru ca oamenii nu s-au racordat nu a funcționat, iar apoi persoane rău intenționate au început să fure părți din canalizare. Acum oricum nu o putem folosi, dar nici nu avem cereri pentru racord”, a declarat Ilie Petroi, primarul din Aninoasa, jurnaliștilor gorjeni.
Edilul se mai jură că nu știe ce s-a întâmplat cu sistemul de supraveghere și nici cum de a fost furat, însă Petre Tudora spune că nimeni nu ar fi putut fura camerele de supraveghere dacă cineva de la primărie, cel care se ocupă de ele, nu le-ar fi oprit, altfel acestea ar fi înregistrat pe hoți, iar înregistrarea s-ar afla pe serverele din incita acesteia.
Tot el recunoaște că au fost furate mai multe componente ale sistemului de canalizare ,,Ne-au furat pana si sistemul de supraveghere video de la stația de epurare și capacele de la cămine (…). Nu avem stabilită o valoare a prejudiciului, însă există plângeri făcute la poliție, dar nu s-au găsit nici pana acum vinovații”, a mai spus Petroi, presei din Gorj.
Petre Tudora, mai spune că, în momentul de față sunt două hotărâri judecătorești definitive și irevocabile prin care conturile Primăriei comunei Aninoasa au fost blocate din timp de mai mulţi ani, la fel ca şi toate proiectele de investiţii.


Investiții făcute ,,de-a pleașca”!


Oamenii mai spun că tot ce s-a încercat a se construi în această localitate, investiții așteptate de toată lumea, s-au făcut ,, de-a pleașca”. Spre exemplu, canalizarea s-a făcut pe o parte a drumului, iar alimentarea cu apă pe cealaltă. Astfel că, dacă cineva își dorește să se racordeze la ele, pentru una, musai să traverseze drumul și să spargă asfaltul, totul făcându-se pe banii proprii. Acesta a fost și unul dintre motivele pentru care locuitorii refuză să se racordeze la sistemul de canalizare.,, Noi, locuitorii a trebuit să facem cereri, să spargem asfaltul, să băgam apă sau canalizare! Totul s-a făcut fără cap! Nu vă mai spun că vara, când este foarte cald nici apă de băut nu mai avem! Satele astea, ale noastre sunt pline de bătrâni. Am făcut sacrificii financiare destul de mari pentru a aduce apa în casă, pentru că mama este bătrână, are peste 81 de ani, îi este greu să se ducă după apă la fântânile stradale. Vara rămâne fără apă și nu poate să își aducă apă nici să bea și nici pentru păsările din gospodărie. Primarul zice că nu e apă din cauza celor care își udă grădinile, așa că l-am rugat să facă un program și să de apă câteva ore dimineața și câteva ore seara. Dar, nu a vrut!” , ne-a relatat Mirela Voicu.
O altă investiție în care s-au băgat o grămadă de bani a fost și în Sala de sport din satul Groșerea, investiție realizată în urmă cu 6 ani, după cum spune consilierul local. Aceasta se află într-o stare avansata de degradare, cu geamuri sparte, uși distruse aproape complet, instalației electrică furată, ca dealtfel și instalațiile sanitare. Despre valoarea acesteia, Petre Tudora spune că nu știe exact cât a costat bugetul local, însă terenul sintetic din spatele acesteia a fost de un miliard lei vechi.
Această sală de sport se află în vecinătatea unei școli generale și a Căminului Cultural, care au fost reabilitate termic cândva, însă lucrarea a fost foarte prost realizata pentru ca tencuiala a început să cadă peste tot.
Maria Gheorghe, o bătrână ,, binevoitoare” de peste drum, spune că nu știe nimic, dar că cheile de la sala de sport au fost cândva deținute de nepotul său, însă cineva i le-a luat și de atunci elevii de la școală ar fi distrus sala de sport, au furat instalațiile sanitare, cele electrice, au spart geamurile și ușile, dar nimeni nu a luat nicio măsură.


Vestita Culă Crăsnaru și Arborele secular pradă degradării

Pe dealul din apropiere, apare semeață o clădire veche, un conac boieresc, numit Cula Crăsnaru de la Groșerea, despre care aflăm că a fost construită în secolul XVIII de către Cocoș Crăsnaru și refăcută la 1801, după un atac al turcilor, de Barbu Cocoș, fiul ctitorului (biserica de veac XVIII din Groșerea, cu pictură exterioară, are silueta ecvestră şi numele lui Barbu Cocoș în tabloul votiv) strămoșul pe linie feminină al Crăsnarilor din secolele XIX-XX, foști proprietari ai culei. Această culă, construită pe trei nivele și la început a avut rolul de turn de supraveghere.
După 1951, cula a fost naționalizată, fiind folosită de primărie. Cula a fost restaurată între anii 1960-1970, au fost refăcute vechile metereze, multe din ele transformate în ferestre. Șindrila de pe acoperiș este distrusă, iar balconul de lemn de pe zidul dinspre răsărit, cu rol de supraveghere, s-a degradat din cauza intemperiilor, iar ușile și ferestrele de lemn au fost scoase cu totul. Tencuială nu mai există, iar coloanele care susțin cupola acoperișului sunt măcinate de vreme. Nu se știe cum, după moartea ultimului proprietar, cula a ajuns în posesia fiului fostului ministru al Culturii ( 2000- 2004) Răzvan Teodorescu, însă a fost abandonată și cedată Consiliului Local Aninoasa, care, la rândul său a lăsat-o de izbeliște.
Lângă, culă, într-o stare și mai deplorabilă se află o altă clădire veche, unde a funcționat o școală primară.
Tot în satul Groșerea se află vestitul Arbore Secular, declarat monument al naturii, despre care se spune că ar avea nu mai puțin de 800 ani, cu ajutorul căruia administrația locală a reușit să obțină un punctaj destul de consistent în accesarea unor fonduri guvernamentale. Și acesta a fost lăsat pradă uitării, pentru că în jurul său, chiar dacă a fost construit un gărduleț, acesta a dispărut parțial, iar pe placa comemorativă aflată în fața lui, nu scrie decât că este arbore secular, fără alte explicații.
Lângă acest arbore secular, se află o altă clădire veche, construită asemeni unui conac boieresc, pe două nivele, unde ar fi funcționat la început Jandarmeria locală, având la parter arestul, pe timpul comunismului o grădiniță iar, până în urmă cu patru ani, un dispensar medical. La fel ca și celelalte obiective de interes local, a fost abandonată, geamurile sunt sparte, ușile de asemenea, iar în interior au rămas aparatură medicală, mobilier, fișele medicale ale pacienților dar și mai multe documente pentru eliberarea rețetelor cu semnătura și parafa doctoriței Adriana Popescu.

Fisele pacienților din Satul Groșerea
Drumuri cârpite și neasfaltate de pe timpul comunismului


Comuna Aninoasa moare încet și sigur cu Petroi de gât…

Oare primarul Ilie Petroi o fi conștient de ceea ce se întâmplă în ograda sa? Este conștient de faptul că trebuie să aibă grijă de cetățenii din această localitate, de istoria comunei, de păstrarea tradițiilor și obiceiurilor străbune? Este conștient de faptul că trebuie să facă tot ce îi stă în putință, așa cum a jurat pe Biblie, să respecte legile țării, să contribuie la dezvoltarea comunei, la ridicarea nivelului de trai a consătenilor săi?
O fi conștient, domnul primar Petroi de faptul că toată comuna este o ruină, fără drumuri, fără apă, fără canalizare, fără perspectiva unui trai decent, demn de secolul XXI?
Ne întrebăm, ce-o fi făcut dl Petroi în cei 12 ani în care a condus destinele acestei comunități? De ce nu sunt drumurile asfaltate, de ce nu este introdusă apa și canalizarea în toate satele, de ce arată totul ca în Evul Mediu?
Și peste toate acestea, cum se face că locuitorii din comuna Aninoasa au ales, de patru ori, să le conducă destinele un primar care nu și-a respectat niciodată cuvântul dat și care îi ține în mizerie și degradare?
Oare, Consiliul Județean Gorj, Prefectura Gorj știu ce nenorociri sunt în această localitate, cum s-au furat și distrus atâtea investiții?

Se știe că, această frumoasă localitate traversată de Gilort, va muri încet și sigur cu acest Petroi ,,legat de gât”?
Sunt întrebări firești la care sperăm să obținem răspunsuri și de la primarul Ilie Petroi și de la autoritățile județene.
Mai multe amănunte într-un reportaj realizat pentru VGtv Regional de Georgiana Leulescu, op. imag. Grigore Sebeș, http://www.vgtregional.ro

1 comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s