Mehedinți. Izvoru Bârzii, punct de atracție turistică important în zona Mehedințiului

***Mehedinți. Izvoru Bârzii, punct de atracție turistică important în zona Mehedințiului***
Situată la numai șase km nord de municipiul Drobeta Turnu Severin, localitatea Izvoru Bârzii este plină de istorie și de peisaje spectaculoase, făcând parte din Geoparcul Platoul Mehedinţi, o arie naturală protejată cu un teritoriu în care remarcabila frumusețe şi diversitatea biologică este foarte apreciată nu numai de specialiști dar și de turiștii care vin în zonă.
În perimetrul parcului natural sunt incluse mai multe arii naturale protejate, printre care am putea aminti Complexul carstic de la Ponoarele, Pădurea de liliac Ponoarele, Cheile Coșuștei, Cornetul Babelor și Cerboanei, Cornetul Bălții, Cheile Topolniței și Peștera Topolniței, Cornetul Văii și Valea Mănăstirii, Izvorul și stâncăriile de la Câmana, Pereții calcaroși de la Izvoarele Coșuștei și Peștera Epuran.

Manastirea Topolnița
Pestera Topolnița


Recunoscut în special pentru peșterile Topolniția și Epuran, Geoparcul Platoul Mehedinți este una dintre principalele atracții ale județului cu același nume. Diversitatea regăsită aici, face din acest parc o atracție aparte mai ales primăvara și toamna. Totodată, în afara țării, această zonă protejată este recunoscută pentru calcarele ce datează încă din perioada Jurasicului.
Aria protejată este de un real interes pentru geoparc, deoarece atrage turiștii și specialiștii, datorită formațiunilor stâncoase ce se întind pe 60 ha, diversității floristice și bineînțeles datorită Peșterii Topolnița, poate una dintre cele mai spectaculoase din România.
Peștera Topolnița este a doua peșteră ca lungime din România și se află pe locul 17 în lume? Lungimea peșterii este de aproape 11 km și însumează aproximativ 25 km de galerii.
Mânăstirea Schitul Topolniței și istoria ce se pierde în negura vremurilor.
Așezată pe valea râului Topolnița, între satele Schitul de Jos și Schitul de Sus, în comuna Izvoru Bârzii, județul Mehedinți, vechea Mânăstire Topolnița se află la o distanța de numai 20 de kilometri de municipiul Drobeta Turnu-Severin.
Biserica veche a mânăstirii este închinată Sfântului Ioan Botezătorul, hram prăznuit în ziua de 29 august, când Biserica face pomenire de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Mânăstirea este însuflețită de o obște monahală de călugări.
Localnicii, Sfântul Nicodim de la Tismana, plecând de la Mânăstirea Vodița, spre a căuta un loc pentru ridicarea unei mânăstiri închinate Maicii Domnului, s-a oprit pe valea râului Topolnița, unde s-a apucat de lucru.


Biserica veche a Mânăstirii Topolnița a fost ctitorită de boierii Craiovești, în secolul al XVI-lea, pe vatra unei biserici mai vechi, zidită de Sfântul Nicodim, ctitorul mânăstirilor Tismana și Vodița. Potrivit localnicilor, Mânăstirea Topolnița a fost ctitorită imediat după Mânăstirea Vodița, înaintea Mânăstirii Tismana, pe care o termina în anul 1378. Construcția actualei biserici datează din anul 1646, când voievodul Matei Basarab, descendent al boierilor Craiovești, a donat ctitoria, aflata într-o stare precară, căpitanului de dorobanti Lupu Buliga, pentru merite deosebite, în data de 12 februarie 1646.
Noul ctitor va schimba hramul mânăstirii, cel vechi fiind Sfântul Arhanghel Mihail, pus de Sfântul Nicodim în amintirea Mânăstirii Hilandar, din Sfântul Munte Athos, iar cel nou ales fiind Sfântul Ioan Botezătorul.

Cetatea Grădetului


Ctitorii actualei biserici sunt „Lupu Buliga, vel Căpitan și soția sa, jupâneasa Stanca”. Mormintele lor se găsesc pe partea dreapta, în pronaosul bisericii. Inscripția de pe mormântul căpitanului menționează că s-a luptat cu cazacii și cu moldovenii, la Teleajen, pe care i-a învins categoric. În partea stânga a pronaosului se afla mormântul Stoichiței, fiica lui Buliga, trecută la cele veșnice în iarna anului 1653.
După anul 1864, în urma secularizării averilor mânăstirești, Schitul Topolnița a fot părăsit, iar chiliile construite în anul 1640 au fost distruse.
În anul 1912, Comisia Monumentelor Istorice face reparații parțiale și reconstruiește trei chilii, iar în anul 1930, Episcopia Râmnicului și Noului Severin reînființează viata monahală în vechiul schit. În anul 1943, la conducerea schitului, a fost numit stareț părintele Grațian, care, în anul 1948, a sculptat singur tot mobilierul din biserica.
Între zidurile Schitului Topolnița, Ghiță Cutui Olteanul și Simion Mehedințeanu, căpitan din oastea de panduri ai lui Tudor Vladimirescu, și-au asigurat un loc de refugiu și de rezistență. Faptul acesta este consemnat pe o placă memorială, aflată la intrarea în mânăstire, pe zidul clopotniței. Încă și astăzi, mânăstirea se prezintă cu un turn de strajă și ziduri înconjurătoare.
Ansamblul monahal de la Topolnița cuprinde biserica cea veche, cu hramul ,,Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, turnul clopotnița, stăreția, chiliile și biserica din lemn, închinată Sfinților Împărați Constantin și Elena.
Biserica veche este construita în stil bizantin, în forma de cruce greacă, zidită din piatră și cărămidă. Intrarea în biserica se face printr-o ușă dublă, fixată într-un portal de piatră având dăltuită, în partea superioară, o pisanie. Biserica, zidită în anul 1646, a fost pictată în anul 1673, în frescă bizantină, de zugravii Grigore „Grecul” și Dima „Romanul”. De remarcat este fresca „Judecata de Apoi”, zugrăvită pe fațada exterioară a peretelui vestic.
În exteriorul bisericii vechi, în curte, se afla un grup de clădiri ce aparțin vechiului schit și reprezintă câteva chilii, o bucătărie și stăreția. Tot ansamblul este înconjurat cu ziduri groase, din piatră. Biserica din lemn a fost construită inițial în satul Spineni, comuna Bălești, județul Gorj, în anul 1832, iar mai apoi a fost strămutată și asamblată, după 160 de ani, între anii 1992-1993, lângă Mânăstirea Topolnița. Odată cu strămutarea acesteia, biserica de lemn a fost închinată Sfinților Împărați Constantin și Elena.

Horia Balica, primar Izvoru Bârzii
Dr. Ing. Grigore Sebeș


Cetatea Grădețului sau Cetatea de la Grădeț
Situată pe vârful dealului Grădeț, Cetatea Grădețului, se află la confluența clor două pârâuri Stilbița cu Topolnița, în localitatea Izvoru Bârzii. Amplasamentul este destul de înalt, de unde se poate supraveghea ușor valea Topolniței și albia pârâului Clicevăț, precum și drumul străvechi ce trecea în imediata apropiere a dealului, care duce spre Dunăre.
Ruinele fortificației sunt semnalate prima oară de către istoricul Cezar Bolliac în peregrinările sale din anul 1869, publicând impresiile și teoriile sale într-o lucrare apărută chiar în acel an (Cezar Bolliac „Excursiune arheologică în anul 1869“, București, 1869). În acea lucrare, referindu-se la fortificația de pe dealul Grădețului, afirma că avem de a face cu o fortificație dacică. La baza teoriei stă denumirea dată de localnici, „Zidina Dacilor“, cât și asemănarea aparentă, ca amplasare și tip de zidire, cu fortificațiile dacice din Munții Orăștie, aflate în, relativă, apropiere.
Chiar dacă unii istorici nu au găsit legătura cu adevărata istorie acestei cetăți, localnicii, de la care s-a inspirat Nicolae Densușianu în urmă cu peste 100 de ani, când a scris cartea de temelie a istoriei noastre ,, Dacia Preistorică” , plasează acest obiectiv înainte de invazia romanilor în Dacia, acolo ascunzându-se Dochia, sora lui Decebal, care era căutată pentru a fi luată ostatică de către Traian. Din acest motiv, localnicii îi spun și astăzi, acestui edificiu, ajuns o ruină ,,Cetatea Fetii”.


Primarul localității Izvoru Bârzii, Horia Balica, a reușit, anul trecut să asfalteze și să lărgească drumul spre Mânăstirea Topolnița, care se află în aceiași zonă cu Cetatea Grădețului, astfel că în zilele de sărbătoare foarte mulți turiști sau simpli pelerini vizitează cele două obiective, încărcându-se de energie spirituală și aer curat.
Informații despre cele trei mari obiective turistice putem găsi și la Centrul de Informare turistică care se află în apropierea sediului primăriei.
Dr. Ing. Grigore Sebeș

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s