File de istorie. Roșu Marin prizonier de război în URSS

Marin Roșu, dreapta imaginii

***File de istorie. Roșu Marin prizonier de război în URSS***
Familia Matei și Anica Roșu din comuna Curtișoara, județul Olt a avut trei băieți, respectiv Dumitru, Marin și Nicolae. Toți trei au luptat în Al Doilea Război Mondial în Campania din Est (1941-1944).
Marin s-a născut la 4 octombrie 1909. Ca studii a avut 5 clase. Și-a satisfăcut stagiul militar între februarie 1931-iunie 1933 la Reg. 5 Grăniceri, ca pușcaș. În 1936, la vârsta de 27 de ani s-a căsătorit cu Liza Tănase din Teslui. Nu au avut copii. Au înfiat-o pe Mioara, una din fiicele fratelui Nicolae.
Despre participarea sa la război ne-a vorbit doamna Mioara Olaru, fiica adoptivă a eroului: ” În armată ne-a povestit, că a învățat alfabetul MORSE. Cât a fost militar, în fiecare an a defilat la București, în fața regelui Carol al-II-lea, iar din suita reginei ( Elena) se arunca cu flori spre soldați. Era înalt, avea 2 m. A plecat la război, nu știu anul. În Livretul militar nu sunt trecute aceste date și nu știu de ce, și a ajuns la Sevastopol. A făcut parte din unitățile militare din Crimeea. Peninsula trebuia menținută cu orice preț. Situația s-a complicat când sovieticii au trecut la ofensivă, în urma victoriei de la Stalingrad. ”
Din vara anului 1943 și până în primăvara lui 1944 trupele germano-române au fost nevoite să lupte pe două fronturi: cel din Est și cel de Nord. Are loc a doua campanie din Crimeea. Soldații erau acum traumatizati la gândul că pot fi încercuiți. Fratele Nicolae a avut norocul ca să treacă de la Feodosia și să ajungă la Zaporoje și să ajungă în țară. Marin, însă în luptele care au avut loc în Crimeea a căzut prizonier la 10 aprilie 1944).
Dar s-o ascultăm pe doamna Mioara: ” A ajuns la Novorossiisk. Au facut 14 zile pe drum până la lagăr. ( A stat în lagărul Nr 7245/2 , 7241/3). În lagăr a muncit foarte mult în nădejdea că va fi eliberat mai devreme. La poarta lagărului era un panou mare cu poza lui, era dat exemplu pentru alții. Învățătorul Nicola din Piatra Olt și Mitică Bărbuică din Brebeni erau și ei aici. Toma Tănase, fratele soției lui Marin era tot învățător și se cunoștea cu Nicola. Când s-a terminat războiul au început să plece prizonierii, Marin a rămas pentru că fiind bun la muncă sovieticii nu l-au lăsat. A plecat cu ultimul eșalon, la 10 iunie 1948. A avut mari emoții la venirea în țară, la Iași inima a început sa-i bată tare ( A făcut tahicardie și hipertensiune arterială de care a suferit toată viața). La Slatina, la Invalidu, pentru că era îmbrăcat prizonier și avea pe spate nr lagărului și localitatea de unde venea l-a văzut un soldat sovietic, l-a oprit și l-a întrebat de unde vine. A fost degradat de la sergent major la caporal pentru că fusese prizonier. După revoluție Statul român „l-a răsplătit ” cu suma de 50 lei (în banii de azi)”.
Veteranul de război Marin Roșu a plecat în lumea celor drepți în 1999. Să nu-l uităm și sa-i apreciem jertfa!
Doina Leulescu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s