Vâlcea. Ținutul celor 12 biserici de la Ocnele Mari

Biserica Sf. Gheorghe Domnesc

***Vâlcea. Ținutul celor 12 biserici de la Ocnele Mari***
Orașul Ocnele Mari din județul Vâlcea este cunoscut nu numai ca stațiune dar și ca loc de pelerinaj, unde sunt nu mai puțin de 12 biserici, toate cu o istorie remarcabilă, împletită cu povești uimitoare despre ctitori, pictori sau preoții care le-au slujit.
Prima biserică despre care vom vorbi este cea cu hramul ,, Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, din Mahalaua Trăistari, zidită în anul 1856 cu cheltuiala lui Panait Cherată (zis Rusu) unul dintre cei mai înstăriţi locuitori ai oraşului. Biserica în forma ei actuală nu mai pătrează pictura originală datorită vitregiilor vremii, ci o pictura nouă în ulei.
Aceasta a fost sfințită în anul 1959 de către Sf. Calinic de la Cernica, Episcop al Râmnicului, totodată devenind biserică de mir pentru Cătunele Gura Suhaşului şi Copăcelu. Se mai numeşte și ,, Biserica Trăistari”, pentru că în vecinătatea ei exista un târg în care se vindeau traiste din păr de capră pe care le foloseau cămăraşii la transportatul sării.
Lângă Biserică exsită două aşezăminte, unul social în cadrul caruia este găzduită o cantină socială şi un aşezământ de natură culturală în care sunt amenajate un muzeu și o bibliotecă.
În muzeu sunt găzduite exponate despre viaţa bisericească din Ocnele Mari, precum şi din istoria daco-romană din aceste locuri încarcate de istorie.
Muzeul Bisericii Trăistari este deschis pentru vizitatori iar părintele paroh Vețeleanu Petre oferă informaţii cu deosebită plăcere.
Cea de-a doua biserică este cea cu hramul ,,Sfinții Îngeri” din Brad, care este zidită pe temelia altei biserici mai vechi, în anul 1844 de către Nectarie Eclesiarhul, Ianichie Iermonahul şi terminată de către fiica sa Zinca, după moartea acestuia.
Biserica a fost restaurată de către comitetul parohial în 1934, pictura fiind refăcută de Panzel din Rm. Vâlcea şi reparată după cutremurul din 1977. Este construită în plan treflat, are două turle din scânduri, cea dinspre apus fiind şi clopotniţă. La intrarea dinspre vest are un pridvor în stil brâncovenesc deschis, susţinut de opt coloane şi pictat în interior. Pisania este scrisă pe piatră (sculptată) iar catapeteasma din zidărie de cărămidă este tencuită pe care există medalioane ce conţin profeţi, apostoli, praznice împărăteşti. Din 1971-1972, biserica este încadrată de desişuri de brazi.
În curte găsim o cruce de piatră, monument comemorativ închinat “Sfinţilor Îngeri”, datat în anul 1798, ctitorit de Stan, Ilinca, Dumitru, Samfir.

Biserica Sf Ingeri- Bradu
Biserica Sf Nicolae
Biserica Adormirea Maicii Domnului
Biserica Sf Nicolae
Biserica Salina ,, Sf Varvara”
  1. Biserica cu hramul ,, Sf Ioan Botezătorul”, din Broșteni este o biserică de mir, care în momentul de față este închisă. Aceasta a fost construită în anul 1793 din cărămidă cu mortar de var şi bolovani din piatră de râu de către Popa Ghera, Popa Radu, Jupân Dinu Lupu și zugrăvită în 1794-1795 de Ioan din Teiuș.
    Biserica a fost pardosită cu lespezi de piatră, inclusiv pridvorul. Uşa de la apus este sculptată în lemn de păr şi încadrată pe un chenar de piatră sculptată în stil obişnuit epocii post-brâncovenesc. Deasupra uşii de la intrare se află Pisania, care este săpată în piatră. Este acoperită cu șiță de răşinoase, are o turlă pe pronaos în formă de navă cu pridvor deschis spre apus sprijinit de şase stâlpi cilindrici.
    Această biserica a fost închisă cultului de peste 100 ani din motive rămase necunoscute.
  2. Biserica cu hramul ,, Sf. Gheorghe Domnesc”, monument arhitectonic care datează din anul 1676, ctitor fiind Constantin Brâncoveanu. A fost zugrăvită în anul 1718, arsă în anul 1801 de carte cârjalii, reparată în 1880 şi pictată 1888. Deţine o evanghelie cu cruce filigram din argint şi o icoană imbrăcată în argint. Este construită din cărămizi înguste specifice sec. al XVII – lea, are planul treflat, cu două turle masive ridicate pe câte o bază cubică. Arhitectura bisericii este în formă de cruce, având trei încăperi specifice, cu turle pe naos şi pronaos, din care ultima cu rol de clopotniţă.
    Decorațiunea exterioara este concepută cu eleganţă, remarcabile fiind ancadramentele sculptate în piatra ale ferestrelor.
    În Biserică exista o icoană “făcătoare de minuni”, pe care un negustor bogat din Râureni a ferecat-o în argint in 1854, strămutata la Biserica Adormirea Maicii Domnului în anul 2020.
    În curtea Bisericii se regăsește o cruce de piatră, monument comemorativ, închinat ,,Nașterii Maicii Domnului”, datat în jurul anilor 1633-1653 în timpul domniei lui Matei Basarab, ctitorit de Oprea, Barbu, Radu și alții.
  3. Biserica cu hramul ,, Adormirea Maicii Domnului” care datează din timpul lui Radu de la Afumaţi 1560, a fost reconstruită pe temelia uneia mai vechi refăcută şi modificată în anul 1764 de ispravnicul Constantin Hiotul.
    Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului” a fost restaurată și integrată cu succes în circuitul cultural, turistic și religios al județului Vâlcea, investiție cofinanțată din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Prgramul Operațional Regional 2014-2020. Biserica a fost refăcută total, păstrându-și însă caracteristicile inițiale.
    Pe 15 August 2020, de Sfânta Maria, preotul paroh Diță Iulian, a oficiat o procesiune religioasă pentru aducerea înapoi a icoanei Maicii Domnului cu Pruncul, la baza căriea, apare o inscripție cu litere chirilice care spune că ferecătura a fost realizată în sec. XIX, placată cu argint la 15 august 1854 prin stăruință lui Pietraru Nisipeanu și Petre Constantinescu.
    Biserica închinată Maicii Domnului a fost construită în formă de cruce, având faţadele străbatute de un singur rând de firide înguste. Acest stil arhitectural este specific epocii domnitorului Matei Basarab. La cutremurul din 1940 a fost distrusă, însă s-au păstrat zidurile interioare şi exterioare şi parţial pictura.
    Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului” a fost inculsă pe Lista Monumentelor Istorice din Judeţul Vâlcea având codul de clasificare VL-II-m-B- 09840.
  4. Biserica cu hramul ,, Sf Nicolae” din Făcăi, a fost reconstituită pe locul unei vechi biserici zidită în anul 1762 din zidărie de cărămidă şi piatră. Datorită vremurilor dificile s-a degradat şi în anul 1970 s-a decis refacerea acestui aşezământ din temelie, pictura fiind făcută de Diaconu junior din Râmnicu Vâlcea, în ulei.
  5. Biserica ,, Sfinții Mihail și Gavril” a fost zidită în anul 1938 prin contribuţia enoriaşilor din localitate şi a fostei Saline din Ocniţa, pe temelia unei alte biserici mai vechi ce fusese construită din lemn de către preotul Dragomir din Muereasca de Jos.
    În anul 1980 în timpul preotului paroh Tanasie Iulian, ajutat de Preotul Veţeleanu Gheorghe de la parohia Trăistari-Ocnele Mari, cu contribuţia enoriaşilor din parohie, cât şi de cei ai parohiei Trăistari, a starețului Mânăstirii Frăsinei, Neonil Ștefan.
    A fost pictată pentru prima data în ulei de pictorul Dan Neamu din Craiova, ajutat de Nespălatu Elisabeta și sfinţită pe 21 iunie 1981, de P.S. Gherasim.
    În anul 1989 s-au făcut lucrări de consolidare şi reparaţii, în urma avariilor suferite de la cutremurul din 1987, efectuându-se cu aceasta ocazie şi mici lucrări precum vopsirea acoperişului, a asterialei şi zugravirea ei.
  6. Biserica cu hramul ,,Sfânta Treime” din Buda, ctitorită de către preotul Teodosie Branescu , fiul ieromonahului Iosif Branescu din Olanesti la 5 august 1731.
    Datorită vremurilor tulburi biserica a fost refacută în mai multe rânduri de către călugărul Pahomie şi Petre Abagiul în anul 1760.
    În anul 1838 a fost refăcută de către Gherontie din Bogdănești, Voicu şi Petre din Pitești, în 1873 refăcută de preotul Constantin Budeanu.
    Biserica de la Buda, aşa cum ni se înfăţişează astăzi, este o construcţie de mici dimensiuni, având pridvorul deschis, sprijinit pe patru stâlpi cilindrici, dispusă în plan treflat, croită după tipicul ctitoriilor mateine sau postbrâncoveneşti, cu iconostas de zid şi frumoase ancadramente la ferestre.
    Existase şi o turlă-clopotniţă din lemn care, nu a rezistat şi s-a renunţat la ea.
  7. Biserica cu hramul ,,Sfântul Ioan Gură de Aur” din Titireciu, a fost ctitorită în anul 1577 şi a funcţionat ca schit de călugari. A fost zidită din temelie pe urmele unei biserici mai vechi de lemn între anii 1700-1706 de către marele spătar Mihail Cantacuzino, ispravnic fiind Panaioti cămăraşul şi sprijinitor al lucrărilor, logofătul Chera Bojescu din Ocnele Mari aşa cum rezultă din pisania săpată în piatra uşii de la intrare în pronaos.
  8. Biserica cu hramul ,, Sf Gheorghe” și ,,Sf Dumitru” din zona Ţeica, a fost inițial schit de maici, fiind ctitorită în 1674-1678 de Dionisie Iermonarhul, refăcută în 1726 de logofatul Mihalcea Litterati, fiul lui Chera Bojescu, zugravită în 1742 (altarul şi tinda) de Pârvu preotul zugrav, diaconul Niacșu zugrav, Tudor zugrav, Parvu zugrav.
    Stilul arhitectonic post-brâncovenesc este în plan treflat, cu pridvorul sprijinit pe stâlpi cilindrici uniţi în partea de sus prin arcade în acoladă.
    Din anul 1864 schitul de maici a fost desființat și a rămas biserică de mir pentru satul Țeica.
  9. Biserica cu hramul ,, Sântul Nicolae” din Slătioarele este o fostă mânăstire ctitorită în perioada 1568-1577 de Doamna Ecaterina Salvaressi, soţia lui Alexandru al II – lea voievod, a fost reparată în 1643 – 1644 de doamna Elina Nasturel Herescu, soţia domnitorului Matei Basarab în 1744-1745 de stareţa Olimvia şi de mai multe ori în secolele XVIII-XIX.
    Biserica are formă de corabie cu pridvor sprijinit pe stâlpi masivi din zidărie, uniţi în partea superioară prin arcuri rotunde, iar absida altarului, poligonală.
    În biserică se află portretele ctitorilor – Ecaterina, prima Doamnă a Ungrovlahiei şi doamna Elena, soţia lui Matei Basarab.
  10. Biserica ,,Sfânta Varvara” aflată în interiorul Salinei Ocnele Mari, o ctitorie mai puţin obişnuită a fost amenajata la 225 de metri faţă de nivelul mării de către Societatea Națională a Sării, Sucursala Exploatare Minieră Râmnicu-Vâlcea, Primăria oraşului Ocnele Mari, prin purtarea de grijă a Preoților Petre Vețeleanu, Bogdan-Vasile Nistor și Vasile-Bogdan Brădeanu din Parohia Trăistari, de care aparține acest sfânt lăcaș.
    Pentru construirea acestei biserici a fost nevoie ca minerii să sape în peretele din sare şi astfel să creeze un naos generos şi un altar, despărţite de un iconostas din lemn.
    Biserica are jilţuri din sare, o acustică deosebită şi în timpul slujbelor peste 200 de enoriaşi pot intra în incintă. Problema cea mai grea a fost în momentul în care s-a decis decorarea interioară. Din mai multe motive care ţin de mediul salin din interior şi de condens, ideea picturii era extrem de delicată. S-a optat în acest sens pentru printuri, adică pictorul Peti Veilici a realizat pictura dar aceasta a fost ulterior printată pe pânză. Vitraliile uriaşe au fost aduse din Bucureşti.
    Biserica oficiază slujbe duminica şi în zilele de sărbătoare, dar şi nunţi sau botezuri.
    (Sursa: CIT Ocnele Mari)
    Georgiana Leulescu

3 comentarii

    1. Mulțumim! Din cele patru județe unde lucrăm, Vâlcea are cele mai interesante lăcașuri de cult iar Mehedințiul este recunoscut din epoca preistorică, pe teritoriul căruia s-a descoperit un schelet uman de peste 9000 ani ( Schela Cladovei)!

      Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s