Olt. Oficialitățile orașului Corabia au marcat 150 de la înființare

***Olt. Oficialitățile orașului Corabia au marcat 150 de la înființare***
Orașul Corabia se poate mândri de acum cu bustul regelui Carol I, de numele căruia se leagă numirea sa ca oraș, aflat în sudul județului Olt, pe malul Dunării.
Iulică Oane, primarul orașului Corabia, a inaugurat pe 10 mai, a.c., bustul lui CAROL I, primul rege al românilor, care în urmă cu 150 ani a semnat Legea fondării orașului Corabia.
După câteva alocuțiuni despre sărbătorirea acestui moment istoric important, a urmat un program artistic susținut de elevii școlilor din oraș.


Scurt istoric


Înființarea orașului Corabia s-a datorat unor necesitați strict economice.Chiar în primul demers oficial făcut în aceasta direcție (petiția celor 37 de comercianți din Caracal, din 24 iunie/6 iulie 1859, adresată domnitorului Alexandru Ioan Cuza), se susținea ca realizarea acestui proiect, avea la bază dificultățile întâmpinate de comerțul districtului, datorate îngrădirilor exercitate de unul din marii proprietari funciari ai județului, Gh.Bibescu, proprietar al schelei de la Islaz, acolo unde produsele agricole erau îmbarcate pe vasele care circulau pe Dunăre.
În jalba adresată domnitorului, comercianții arătau că schela Islaz nu era punctul cel mai potrivit pentru dezvoltarea comerțului, fiind situată în extremitatea districtului, proprietarul fixând-o în acel loc pentru a dobândi venituri abuzive.
Astfel, petiționarii propuneau poziția mult mai avantajoasă a satului Corabia, proprietate a mânăstirii Bistrița și cereau aprobarea de a se forma în acel loc un oraș liber, cu port, unde sa răscumpere 1000 de pogoane pe care se vor construi viitoarele case.
Considerând întemeiate argumentele mai sus-menționate ale comercianților din Caracal, domnitorul aproba cererea. Susținuta de ministrul de Interne, Consiliul de Miniștrii a luat hotărârea de a se identifica modul de despăgubire a mânăstirii proprietare, stabilindu-se ce venit îi produce satul și de a se alcătui planul viitorului oraș (care urma să fie realizat de ing. arhitect Vairak ).

Toate cheltuielile urmau să fie suportate de orașul Caracal, fapt ce va determina Consiliul municipal al acestui oraș să se opună emancipării localității Corabia, în care își vedea antrenate finanțele, și așa destul de limitate.
După o serie de neînțelegeri între municipalitate și petiționari, în sfârșit, în anul 1862 se formează o Comisie, constituită din inspectorul general de poduri, din membrii municipali ai orașelor Craiova, Caracal și Turnu Măgurele, care alege locul unde se va forma orașul-port Corabia, iar visul comercianților romanețeni se îndeplinește în anul 1871, când Principele Carol promulgă Legea fondării orașului Corabia în 30 noiembrie/11 decembrie. Legea acorda o suprafața de 500 pogoane, împărțite în trei secțiuni și care urmau să fie vândute în loturi mici, terenurile de utilitate publică fiind date fără nici o plată. De asemenea, statul își rezervă pe malul Dunării o întindere de 40 stânjeni în lățime pentru construirea cheiurilor și a celorlalte anexe ale viitorului port.
La noul oraș se va alipi și comuna Dașova, a cărei vatră va fi strămutată pe malul Dunării, iar o parte a locuitorilor ei vor fi împroprietăriți cu locuri de casa în nordul orașului, formând cartierul Valea Seaca.


Ulterior, în 1880, după ce și cătunul Corabia-Veche, care aparținuse până atunci comunei Celei, va intra în cadrul noii localități, prin Decretul regal din 6 aprilie 1881, Corabia va fi declarată comună urbană.
Astfel că, după 22 de ani de la primele demersuri, Corabia devine oraș, el bucurându-se în următorii ani de o rapidă dezvoltare. În secolul XX, la oraș vor mai fi alipite satele:Vârtop (care ținuse de comuna Celei), Siliștioara (com. Gârcov) și Tudor Vladimirescu, care luase ființă în anul 1896, pe moșia comunei Vișina Veche.
Georgiana Leulescu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s