Picătura de cultură. Cufărul cu tradiții: Credința și Mitologia Populară


***Picătura de cultură. Cufărul cu tradiții: Credința și Mitologia Populară***

Mitologia românească populară este un proces psihologic ce se proiectează într-un spaţiu sacru despărţit de o graniţă imaginară de Celălalt tărâm. Este puternic legată de imaginaţie şi de reprezentările legate de tradiţia populară. Mitul în credinţele populare este plasat în zona non- raţionalului, a fanteziei, iar cuvântul scris este ancorat în raţional şi în ideile filozofice.
Timp de sute de ani, poeţii, scriitorii, istoricii, etnologii au încercat să colecţioneze şi să păstreze aceste creaţii în care să descrie cât mai amănunţit şi cu adnotările necesare la toate obiceiurile şi tradiţiile legate de diferitele evenimente din an. Poporul român a avut din toate timpurile, o multitudine de tradiţii, de obiceiuri, de poeme şi basme cu trimiteri la credinţe la dragoste, vrăjitoare, babe şi moşi, doftoroaie, regi, prinţese, zâne, Feţi-frumoşi, căpcăuni, balauri. Tradiţiile cu iz mitologic serbate la date fixe din an sunt colindele de Crăciun şi Paşti, sorcova din ziua Anului Nou sau mărţişorul, obicei strâns legat de venirea primăverii sărbătorită pe 1 martie. Alte obiceiuri cu presupuse origini precreştine, precum jocul Paparudei, ritualul de evocare a ploii vara sau teatrul folcloric cu măşti sau Capra, Brezaia, Turca Ursul şi Căiuţii din iarnă sunt şi ele serbate în tradiţia mitologică românească.
Cele două cuvinte, Mythos şi logos care la început aveau înţeles sinonim, au ajuns în zilele noastre să definească realităţi culturale variate şi să exprime atitudini distincte faţă de aceste realităţi.
Mythos, în greaca veche desemna: un conţinut sau suită al cuvintelor cu sens, discurs, povestire, părere, intenţie iar Logos era folosit cu sensul de a explica, a raţiona, a povesti, a expune.
Lumea în forma sa actuală nu este singura lume posibilă afirma Paul Klee într-o conferinţă despre artă iar prin intermediul ritualurilor mitice se pot face legături trainice cu alte lumi nevăzute precum ţinutul Blajinilor străbătut de Apa Sâmbetei sau Lumea de dincolo pe care o tranzitează sufletul defunctului spre Viaţa veşnică.
Povestirile despre miturile populare au o strânsă legătură cu sacrul, lucruri privite prin prisma mitologiei româneşti implementate puternic în credinţele populare. În mitologia românească mai găsim zâne atemporale precum zâna Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte al cărei nume coincide cu numele teritoriului stăpânit.
Este o credinţă mitico-religioasă şi riturile de trecere, în care sunt invocate astrele cereşti, semizei precum: Zburătorul, Luceafărul, Sf. Foca, Crăciun, dar şi divinităţi sincretice precum Ursitoarele, Sfântul Soare, Luna, Luceferii, Sâmpetru, Sfânta Vineri, Iisus Hristos şi Maica Domnului dar şi alegorice precum Pasărea Măiastră, Calul năzdrăvan sau Oaia năzdrăvană.
Masca populară românească, o altă formă de magie populară, cu rădăcini adânci în tradiţiile dacice, acoperăminte faciale sau de corp, se află în strânsă legătură cu miturile, ritualurile religioase primitive şi datinile arhaice. Are un strat magico-mitic folosit la riturile de trecere, înmormântare, sau folosite de şamani, războinici, preoţi sau dansatori ritualici şi chiar divinităţi care au coborât pe pământ. Masca cu esenţa ei, evidentă sau discretă, religioasă a avut permanent o funcţie iconică. Cu ajutorul ei, omul putea sări prin manifestările ritualice dincolo de contextele vieţii cotidiene, având posibilitatea de a se ascunde în dosul măştii pentru a se elibera de constrângerile sociale de natură ceremonial ritualică, de contingenţele cotidianului prin care anumite planuri se exclud. Jocurile de anul nou sunt mutaţii ale funcţionalităţii măştii prin care jocul are un rol limitativ ce duc treptat la alterarea lor.
Religiile vechi păgâne au învăluit permanent totul într-o notă de mister. Credinţele în legendele vechi au fost înfăţişate sugestiv şi foarte atrăgătoare încât miturile au salvat credinţele în faţa ştiinţelor pozitiviste. Totodată au creat sărbătorile şi ritualuri băbeşti prin sincretismul religiei cu ceremonialuri populare enigmatice de la popoarele cu care ne-am intersectat. Aşa au apărut descântecele, incantaţii lexicale, în versuri însoţite de formule şi gesturi magice pentru protecţia omului aflat la hotarul dintre cele doua lumi, naturalul şi supranaturalul. Toate cele trei fiind inseparabile.
În mitologia românească îngerul, întruchipat de credinţa populară ca o entitate invizibilă, este văzut ca un copil de vârsta adolescentină, androgin, cu ochi albaştri şi păr blond. Este îmbrăcat în haine albe, cu pisoarele goale având aripi mari şi albe. Este repartizat câte unul pentru fiecare om de pe
Pământ pentru apărarea de forţele nevăzute ale răului dar şi pentru acordarea de sfaturi bune.
O altă formă de mitologie românească sunt şi stelele care, în credinţa populară, se aprind la naşterea fiecărui copil şi luminează drumul pe durata întregii vieţi şi atunci când viaţa i se încheie, cade ca un fir luminos.
O altă formă de credinţe mitologice româneşti este şi totenismul prezent prin troiţele de la răspântii care la început a fost un cerc trasat pe pământ ca mai apoi să fie un stâlp iar în creştinism apare o cruce cu patru braţe escrise într-un cerc, aşa numita troiţă celtică sau cu roată valahă.
Ca plante mito-erotică a daco-românilor este mătrăguna, salcia şi busuiocul care are proprietăţile unui puternic stimulent cu întrebuinţări în magia dragostei. Mitologia românească a fost şi este încă un ansamblu de relicte, culese de poporul român, chiar dacă nu este pe deplin originală este foarte variată şi de o frumuseţe nebănuită prin influenţa cultului creştin ortodox poate fi pus, ca formă primară de credinţă, pe aceiaşi treaptă cu poezia populară.
Ne place să credem că aşa va rămâne şi în viitor!
prof. drd. Dan Horgan

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s