Mehedinți. Festivalul Daco-Roman de la Drobeta, ediția III-a

***Mehedinți. Festivalul Daco-Roman de la Drobeta, ediția III-a***
Trei zile de istorie, spectacol, muzică, dans, paradă, demonstrații militare au avut loc la Muzeul Regiunii Porților de Fier (Castrul Roman) din Drobeta Turnu Severin în cadrul Festivalului Daco- Roman ,,Drubeta”, la sfârșitul săptămânii trecute.
Prima ediție a festivalului a început în 2018 din dorința de a se readuce în memoria publicului activitățile, obiceiurile și stilul de viață din antichitate, în cadrul atelierelor de reconstituire istorică susținute de membrii asociațiilor prezente la acest eveniment, redând atmosfera unei lumi de acum 1900 de ani.
Vizitatorii au putut admira nu numai parada portului antic, demonstrațiile de luptă, dar și îndeletnicirile oamenilor acelor vremuri precum prelucrarea ceramicii, a metalului, țeserea și coaserea, vestimentației, a textilelor în general.
De asemenea, vizitatorii au mai putut descoperi gastronomia antică, tehnica militară antică, prelucrarea pieilor de animale, muzica şi dansul antic, însă au putut să cunoască și să experimenteze artele şi meșteșugurile antice.
Potrivit istoricului Tudor Roșu, unul dintre coordonatorii spectacolelor Festivalului ,, Daco- Roman Drubeta”, ajuns la cea de-a treia ediție, a scos publicul din Drobeta Turnu-Severin din case, după ce anul trecut acest eveniment a fost întrerupt din cauza pandemiei. ,,Este o ediție interesantă, pentru că, de data aceasta, evenimentul se va organiza în altă parte, nu tot în parcul în care a avut loc anterior. Asta înseamnă că va fi mult mai aproape de moștenirea romană a orașului. Momentele, pe care noi le vom pune în scenă atât sâmbătă, cât și duminică, sunt cele tradiționale: tabăra de meșteșugari, numere de gladiatori, dansuri și cunoscutele lupte între romani și daci, unde vom face front comun cu colegii din celelalte trupe, care vor participa la festival.”, a declarat acesta jurnaliștilor locali.
Directorul Muzeului Regiunii Porților de Fier, Doinița Chircu s-a arătat foarte încântată de decizia ca aici, pe ruinele vechiului Castru Roman, să se desfășoare acest eveniment, iar faptul că vizitatorii locali sau turiștii care au fost prezenți vor duce cu ei o amintire foarte plăcută, care îi va face să revină.
Bărbații, femei și copii deopotrivă, îmbrăcați în haine dace și romane, așezați în corturi, pe toată suprafața Castrului Roman, din curtea Muzeului Regiunii Porților de Fier, și-au prezentat îndeletnicirile pe timp de pace, dar și cele pe timp de război.

Tarabostes, nobilii daci și portul lor special

Etimologia numelui dacic al aristocrației, în cazul nostru tarabostes devoalează perspectiva locală asupra acestei clase sociale. Specialiștii, chiar dacă aplică nuanţe posibilităţilor de traducere, converg spre elemente constitutive din care reiese clar diferența dintre aristocraţie faţă de restul societăţii.

Despre formele participării acestei aristocraţii la viaţa publică, politică, economică şi militară, izvoarele sunt cu mult mai imprecise, deoarece foarte multe s-au pierdut, nu li s-a dat importanța cuvenită sau au fost interpretate în funcție de interesele vremii. De foarte puține ori, istoricii români au dat interpretarea cuvenită înaintașilor noștri, însă din păcate, lucrările lor de cercetare au fost ascunse, interpretate și considerate drept ,, fantezii”, de către anumite personalități istorice de-a lungul timpului. Cu greu, adevărații istorici au reușit să aducă în prim plan, cu ajutorul istoricilor străini istoria, portul tradițiile și obiceiurile specifice Daciei și dacilor.

Așadar, potrivit adevăraților istorici, rolul politic al nobilimii din Dacia ante Hristos era acela de a-şi sprijinea autoritatea pe aristocraţie, aspect care poate sugera lipsa unei autocraţii prea pregnante. Existența unui consilium regis ( consiliu regal) apare sugerată, mai mult sau mai puţin evident, în diverse momente ale istoriei politice a regatului dac. De la binomul politico-religios dintre Burebista şi Deceneu şi până la epoca lui Decebal apar episodic personaje secundare, uneori rude regale, având diverse demnităţi şi roluri politice, care mai târziu au ocupat funcții importante, care au unit sau dezbinat triburile dacice.
,,Noi am venit din Baia Mare, Maramureș, aducând cu noi copii ale vaselor în care se servea mâncarea, descoperite la fortificațiile dacice de la Buridava. De asemenea, mai avem fibule sau broșe din argint și aramă, cu care tarabostes își prindeau pelerinele, brățări și inele, toate fiind reproduceri după cele descoperite în Dacia preromană, înainte de Hristos, secolul I după Hristos. Tot aici mai avem niște medalioane din lut cu o figurină în relief, replici după figurine descoperite în Sanctuarul Dacic de la Sarmisegetuza, care reprezenta Zeița Bendis, ce a fost găsită lângă un stâlp al sanctuarului, probabil agățată undeva mai sus pentru a fi văzută. Nu știm mai multe despre acest lucru, dar presupunem că era foarte important chipul acestei zeițe.
Asta e menirea noastră! Să participăm la festivaluri de acest gen, să promovăm istoria noastră. Suntem foarte încântați că am fost invitați să participăm la acest festival, să venim de la Baia Mare. De la Tisa la Dunăre, este foarte mult pentru a promova cultura dacică. ”
, ne-a declarat reprezentantul ,,Omnis Barbaria” de la Baia Mare, care ne-a mai prezentat și îmbrăcămintea unui tarabostes, adică un nobil dac. Acesta purta pe cap purtau un pileus, înarmați cu o sică, un fel de minisabie curbată purtată într-o teacă din piele, la brâu. De asemenea, un astfel de taraboste mai purta și piese ornamentale din aur sau argint, fibule cu care își prindeau pelerina, elemente care îi stabileau poziția în cadrul comunității.
Interesant este faptul că acele corturi cu care dacii plecau la război și în care se odihneau și care erau țesute din cânepă, erau foarte răcoroase și dacă ploua, apa nu trecea prin material și se uscau foarte repede.

Sintetizând toate elementele constitutive, se desprinde imaginea unei clase nobiliare războinice, puternice şi bogate, care avea un rol deosebit în societate, reprezentând o redutabilă forţă militară, economică şi, nu lipsit de importanţă, spirituală. Autoritatea acesteia se baza, evident, nu numai pe originea nobilă, pe poziţia conducerii statului, ci, fără îndoială, şi pe o mare putere economică. Organizarea militară reprezenta o problemă de mare importanţă la un neam războinic şi este incontestabil că, în cadrul acestei organizări, un rol principal îi revenea aristocraţiei, care-i furniza atât pe comandanţii militari, cât şi unele detaşamente speciale. Dincolo de concret, în sfera psiho-socialului, elita războinică era un reper de bază al substructurilor sociale pe care le domina.


Un alt interlocutor a fost reprezentantul legiunii romane ,,Istoria Renascita” din Pitești, care au reconstituit Legiunea IV-a Flavia Felix. ,, Această legiune care a participat la cucerirea Daciei și care a participat și la apărarea provinciei foarte mult timp. Avem echipamente militare din acea perioadă a Imperiului Roman, secolul I- II după Hristos.

Legiunea a IV-a Flavia Felix a fost o legiune romană creată de împăratul Vespasian în anul 70 din rămășițele Legiunii a II_a Macedonica. Legiunea a fost activă în Moesia Superior, în prima jumătate a secolului al IV-lea, iar simbolul legiunii fiind leul.

În timpul răscoale batavilor, Legiunea a III-a Macedonica a luptat pentru Vespasian, dar împăratul nu mai avea încredere în oamenii săi, probabil din cauză că ei îl sprijiniseră pe Vitelius cu doi ani în urmă. Prin urmare Legiunea a III-a Macedonica a fost desfințată. și o nouă legiune, a patra, a fost formată. Împăratul a dat numele soției sale, Flavia, noii legiuni. Deoarece simbolul legiunii era leul se consideră că legiunea a fost probabil formată în perioada iulie/august 70.

Potrivit izvoarelor istorice, Flavia Felix se afla în Burnum, Dalmația ( Kistanje, de azi, Croația) unde a înlocuitLegiunea a XI-a Claudia. După atacul dacilor din 86, Domintian a mutat legiunea în Moesia Superior, la Singidunum, astăzi Belgrad, Serbia.

În anul 88, Legiunea a IV-a Flavia Felix a participat la invazia din Dacia, participând și la războaiele dacice ale lui Traian. Legiunea a fost victorioasă în a doa bătălie de la Tapae. A participat de asemenea și la ultima luptă și decisivă împotriva dacilor cucerind capitala lor, Sarmisegetusa.

În războaiele marcomanice (166-180 AD), legiunea a trecut Dunărea împotriva triburilor germanice și ar fi luptat în unul sau mai multe războaie contra sasanizilor, dar a staționat în Moesia Superior până la prima jumătate a secolului al IV-lea.


Acest eveniment de o importanță istorică deosebită, a fost realizat de Primăria Drobeta-Turnu-Severin, Consiliul Județean, Palatul Culturii „Teodor Costescu” și Muzeul Regiunii Porților de Fier. Organizatorii susțin că acest eveniment va deveni unul dintre cele mai importante festivaluri de acest gen din Oltenia, ba chiar și din țară.


Redactor/ Reporter Georgiana Leulescu, op. Imag. Grigore Sebeș, editare și montaj Georgia Sebeș, http://www.vgtvregional.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s