Religie. Tradiții și obiceiuri de Nașterea Maicii Domnului

***TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE NAŞTEREA MAICII DOMNULUI***
Naşterea Maicii Domnului, prima sărbătoare importantă din cursul Noului An Bisericesc început la data de 1 septembrie. Sărbătoarea din 8 septembrie, numită în popor Sfânta Mărie Mică, aminteşte de evenimentul religios al naşterii Născătoarei de Dumnezeu, care s-a petrecut în mod miraculos. Părinţii Maicii Domnului, Ioachim,
descendent al unui neam împărătesc, şi Ana, descendentă din neamul lui David, oameni cu credinţă în Dumnezeu, trecuţi de prima tinereţe, trăiau cu speranţa că Dumnezeu le va binecuvânta casa cu un prunc. Pentru că nu aveau copii, părinţii ei, erau defăimaţi şi huliţi şi ironizaţi de oamenii din comunitatea în care trăiau, lipsa urmaşilor fiind considerată un blestem din partea lui Dumnezeu. Mai mult, tradiţia spune că Marele Preot de la Templu a refuzat public jertfa lor, numindu-i blestemaţi, că nu aveau copii. Ioachim se roagă lui Dumnezeu în munţi timp de 40 de zile iar femeia lui, stearpă şi neroditoare, în grădină, să le dea rod sfânt pântecelui. Ana i-a promis lui Dumnezeu că, dacă acesta le dăruieşte copilul mult aşteptat, pruncul va fi închinat Tatălui ceresc, să slujească în biserică. Arhanghelul Gavriil s-a arătat pe rând celor doi soţi, spunându-le că rugăciunea lor a fost ascultată. Ioachim a aflat primul despre binecuvântarea dăruită lor de Dumnezeu, după care a fost vestită Ana: ,,Căci iată vei zămisli şi vei naşte pe fiica cea binecuvântată ceea ce a fost mai înainte de naştere fecioară, întru naştere fecioară
şi după naştere fecioară, şi totdeauna fecioară, cu mintea, cu sufletul şi cu trupul de-a pururea feciorelnic, prin care se va da mântuire lumii. Şi se va numi Maria”.
După unele tradiţii populare, Ana ar fi rămas însărcinată mirosind sau sărutând o frunză de păr sau o floare, credinţă care avea să genereze şi sintagma copil din flori pentru naşterea nelegitimă. Pentru a-i mulţumi lui Dumnezeu pentru milostenia pe care le-a arătat-o, de la vârsta de trei ani şi până când a împlinit nouă ani, Maria lor afost dusă la Templu.


În tradiţia populară intervalul 7- 9 septembrie este cunoscut sub denumirea de „zilele sacre” sau cercurile Sfintei Mării şi care reprezintă hotarul astronomic dintre vară şi toamnă. Este ziua în care unele păsări precum rândunelele îşi pregătesc călătoria spre ţările calde, iar gâzele şi reptilele se retrag în pământ, înspăimântate de vremea tot mai rece. Acesta este semnalul pentru săteni să înceapă semănatul grâului, secarei şi orzului, culesul viilor şi a altor activităţi agricole legate de sporul comunităţii unde se împlineşte această datină. Se practică şi „bătutul” nucilor, pentru ca recolta lor să fie bogată şi în anul viitor. Se jupoaie coajă de pe trunchiul ulmilor, urmând ca fibrele copacului să fie păstrate pentru legarea viţei de vie, în primăvară.
Se culeg şi ultimele plante şi fructe de leac, ce vor fi păstrate în farmacia casei pentru sănătate. După această zi plantele nu mai sunt bune de leac şi îşi pierd puterile tămăduitoare. Totodată vremea începe să se strice, devenind capricioasă şi mai răcoroasă, cum se întâmplă în fiecare toamnă lăsată de la Dumnezeu.
Pe 8 septembrie se evita cusutul, mersul cu spatele, tunsul părului, aprinsul focul în vatră şi nici să se mănânce ceva gătit la foc, că nu care cumva oamenii să atragă asupra lor ghinionul şi boli ce poceşte faţa. Din ajunul sărbătorii, fata nemăritată poartă în timpul acestei sărbători frunze de năvalnic în sân pentru a se
mărita mai repede.
În tradiţiile populare româneşti, din ziua Naşterii Maicii Domnului nu se mai poartă pălărie. De unde şi zicala ,,A trecut Sânta Marie/De-acum se spurcă câinii-n pălărie”. Vor fi puse la păstrare până la Sfântul Gheorghe şi în locul lor vor purta căciuli.
Totodată, femeile care vor să nască uşor este bine să se roage Fecioarei Maria şi Sfinţilor Ioachim şi Ana, prăznuiţi în ziua de 9 septembrie, pentru „dezlegare uşoară a pântecului”.
Tradiţia populară spune că şi aceste zile sacre trebuie cinstite prin rugăciune, prin fapte bune şi prin împărţirea de ofrande săracilor, pentru ca în familia respectivă să se adune sporul şi membrii familiei să fie sănătoşi până la viitoarea recoltă.


Există obiceiul de a se aprinde candela la icoana Maicii Domnului, lăsând-o să ardă acolo pe durata întregii sărbători.
Peste 2,2 milioane de români îşi serbează onomastica duminică, de sărbătoarea Sfintei Mării. Dintre femeile care îşi serbează onomastica, 1.398.464 se numesc Maria, 273.454 Mariana, 51.620 poarta numele Marinela si alte 31.149 Mioara, 25.947 de femei au numele Marina, 25.447 se numesc Marilena, 10.834 Marioara, 1.685 Măriuca. Totodată îşi serbează ziua şi 310.751 de bărbaţi care poartă numele Marian, 102.620 care se numesc Marin si 3.332 care au fost botezati Marinică.
Acum este prilej de bucurie şi se pot face urări de bine şi sănătate nicidecum pe 15 august de Adormirea Maicii Domnului.
La mulţi ani tuturor ce poartă numele Maria şi a derivatelor sale!
Prof. Drd. Dan Horgan

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s