Vâlcea.Localitatea Costești a marcat 509 ani de existență

Vâlcea.Localitatea Costești a marcat 509 ani de existență


Atestată documentar pe 11 octombrie 1512, comuna Costești împlinit 509 ani, de existență, ocazie cu care autățile locale au organizat o serie de manifestări pentru a marca acest eveniment.
,,Loc de o frumusețe rară, cu multe monumente istorice si c-un cadru natural deosebit, cu o istorie aparte, cu personalitati marcante, localitatea Costesti isi pastreaza identitatea. S-au scris multe randuri de la Neagoe Basarab, pana in prezent. Suntem fiii Costestiului si suntem mandri de localitatea noastra, care a avut trecut, are prezent si va avea viitor. Sanatate tuturor celor care traiesc si simt pentru COSTESTI!La mulți ani Costești și costeșteni” a transmis Toma Marius Peștereanu, primarul localității .

Mânăstirea Bistrița din Costești
Toma Marius Peștereanu


Potrivit izvoarelor arheologice, localitatea Costești este locuită de milenii, de circa 10.000 ani. Însă, prima atestare documentară vine de la un hrisov emis de Neagoe Basarab din 11 octombrie 1512.,,… Io Basarab Voevod domn a toată ţara Ungrovlahiei… dă domnia mea… lui jupan Barbul Ban, ca să-i fi e Târsa, oricât este partea lui Neagotă şi partea nepoţilor săi Dragomir şi Stanciul şi oricît este partea lui Oprea şi partea fratelui său şi oricât este partea lui Bunea şi oricât este partea lui Vladul şi partea fraţilor săi şi oricît este partea lui Stan şi a fratelui său… pentru ca aceşti mai sus puşi oamnei au schimbat cu jupan Barbu Ban, de le-a dat lor jupan Barbu Slătioara toată şi moara sa, iar aceşti mai sus supuşi au dat părţile lor din Târsa… Pentru aceasta, am dat şi domnia mea lui jupan Barbul Ban, ca să-i fi e lui Târsa de ocină şi de ohabă lui, fiilor lui şi strănepoţilor şi de nimeni neclintite… martori… şi Popa Frâncu din Costeşti… Io Basarab Voevod… domn.”, se arată într-un document privind istoria României, veacul XVI, B. Ţara Românească, vol. I (1501-1525).
Pe teritoriul comunei Costești se află o serie de monumente istorice de o importanță deosebită privind cultura și civilizația românească precum Mânăstirea Bistrița izvor de înțelepciune (1494), Mânăstirea Arnota (1634, schitul Păpușa (secolul XVI), biserica din Peșteră (1633), biserica „Sfinții Îngeri” (secolul XVII), biserica Peri (1689), biserica Ciorobești (1750), biserica Grușetu (1801), biserica Grămești (1664), biserica „44 de izvoare” (1701).
De asemeni se mai poate vedea măiestria oamenilor locului, a cioplitorilor în piatră oglindită de Crucea de piatră la mormântul învățătorului Dumitru Tănăsescu (1755) și Podul reginei Maria și cele două cruci săpate în stâncă (1914 – 1920).


Georgiana Leulescu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s