Religie. Tradițiile satului Dobriceni în Ajun de Bobotează

***Traditiile satului Dobriceni în Ajun de Bobotează ***

În suita celor 12 sărbători importante creștine se numără și Boboteaza (Botezul Domnului), ținută în fiecare an, în ziua a șasea a lunii ianuarie. Sărbătoarea este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să pășească în viața publică, la împlinirea vârstei de aproximativ 30 de ani. Întrucât în aceasta zi Iisus s-a prezentat pentru prima data în lume, sărbătoarea se mai numește și Epifanie, Teofanie, Arătarea Domnului. Încă din sec. III, poate și mai înainte, este semnalat începutul acesteia. Cert este că in „Constituțiile Apostolice” Boboteaza figura deja printre sărbătorile creștine, alături de Crăciun și de Pasti.

Ajunul Bobotezei este cea mai geroasa zi a anului, conform tradiției populare. Se spune că cine va posti în aceasta zi va avea noroc tot anul.

In ajunul Bobotezei, preotul mergea pe la toate casele cu Iordanul, sfințind gospodăriile, cât și pe locuitorii acestora. Dacă în ziua când vine cu Iordanul preotului îi va scârțâi zăpada sub picioare, oamenii spun că va fi un an bogat și rodnic.

Fetele care-și puneau în această seară, sub perna, un fir de busuioc sfințit puteau să-și afle ursitul. Se spunea ca peste noapte vor visa chipul celui sortit. Totodată, dacă în ajun de Bobotează o fată nemăritată aluneca pe gheața, aceasta se va căsători în anul ce urmează.

Bătrânii spuneau ca in aceasta noapte se poate afla cat va trai fiecare dintre membrii familiei. La miezul nopții, se luau cărbuni din vatra si se denumeau fiecare cu numele membrilor familiei. Se credea ca primul care va muri va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede, iar cel mai longeviv va fi cel al cărui cărbune se va stinge ultimul.

De Ajun, nu sunt admise certurile in casa si nu se dădea nimic cu împrumut, nici măcar jăratec.

În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, De Sfântul Ioan Botezătorul și opt zile după aceea nu se spăla rufe, pentru ca apele sunt sfințite.

Boboteaza marcată pe 6 Ianuarie și cu Sf. Ioan, sărbătorit pe 7 Ianuarie, aproape că formează una si aceeași sărbătoare. In ajun, preotul sfințește casele cu apa care a fost sfințită în dimineața aceea după Liturghie. Oamenii țineau post negru pană ce venea preotul și beau din această apă sfințită. În ziua aceasta, în afară de preot, nimeni nu se duce colindând din casă în casă.

În ziua de Boboteaza, după Liturghie, preotul Ioan Bălașa, împreună cu enoriașii făceau o procesiune spre Olteț, pentru slujba Sfințirii Apelor. Când Troparul Bobotezei începea, vânătorii pădurarii și flăcăii satului împușcau peste ape ca să alunge duhurile rele. Astăzi, acest obicei nu se mai păstrează. Dacă era frig și ger, se pregătea o cruce de gheață, pentru a marca locul slujbei și la sfârșit preotul arunca în apă crucea de lemn construită de cel mai vestit dulgher din sat, iar câțiva tineri din sat care erau hotărâți să se însoare, se aruncau să o scoată, chiar daca era ger. Cel care aducea preotului crucea din apă, își numea acum viitoarea soție care nu mai putea să refuze. Se crede că în ziua aceasta toate apele pământului sunt sfințite; de aceea femeile nu spălau rufe pentru următoarele opt zile până la sfârșitul praznicului.

Fiecare credincios trebuie să aibă grijă ca locuința lui să fie curată atunci când preotul va stropi cu agheasmă în fiecare cameră. În plus, se spune că la vizita pastorală de Bobotează este bine ca pe masă să fie pusă o lumânare aprinsă și un vas curat, în care se va pune apă sfințită. Obiceiul Bobotezei este păstrat cu sfințenie de români. Aşa se face că în preajma sărbătorii de Sfântul Ioan Botezătorul, casele, animalele și chiar maşinile sunt sfințite de către preoţi, pentru ca anul să le aducă belșug şi sănătate. Tradiția spune că la Bobotează nu se spală rufe, iar apa luată de la biserică are puteri miraculoase.

Sursă: Monografia satului Dobriceni

Autor: Mihai Petrescu,

Membru al Ligii Scriitorilor Români și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști Români

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s