8 Martie, ziua în care femeile sunt celebrate pentru tot ce au făcut și fac

***8 Martie, ziua în care femeile sunt celebrate pentru tot ce au făcut și fac***

Regina Elisabeta( Carmen Silva- poet)
Ana Aslan

Ziua Internațională a Femeii este sărbătorită în fiecare an pe data de 8 martie, în România, dar și multe țări ale lumii. Această sărbătoare marchează realizările sociale, economice și politice ale femeilor de-a lungul istoriei și drepturile obținute de acestea.
Până în decembrie 1989, în România se sărbătorea Ziua Mamei, cea care aducea pe lume copiii, dedicată familiei dar și locului de muncă. După Revoluţia din 1989 această denumire a sărbătorii a fost înlocuită cu ,,Ziua Femeii”, când sunt celebrate nu numai mamele dar și fiicele lor.
Doamnele celebre din vremuri de demult au fost remarcate print faptele lor excepționale, care a marcat istoria neamului nostru de-a lungul timpului.
Am remarca, printre altele pe Elena Văcărescu, prima femeie din România membru de onoare al Academiei Române, Regina Elisabeta, cunoscuta ca poet sub numele de Carmen Silva, Regina Maria, stâlpul vieţii politice şi culturale din primele decenii ale secolului XX, Martha Bibescu, una dintre cele mai inteligente şi fermecătoare femei din prima parte a sec. XX, din Europa, Elena Ghica, fiind prima femeie din lume ce a escaladat vârful Mont Blanc, Maria Rosetti, Cantacuzino, frumoasa prinţesă cu destin tumultuos, Elena Negruzzi – prima femeie avocat din România, Marina Stirbey, prima femeie pilot din România dar și unul dintre cei mai bine pregătiţi piloţi europeni. Putem continua cu Virginia-Andreescu Haret – una dintre primele femei arhitect din lume, Smaranda Brăescu – prima femeie paraşutist din România şi printre primele din lume, dar şi Ana Aslan, inventatoarea unor produse medicale inovatoare, menite să regenereze pielea, produse folosite și astă de vedetele de la Hollywood dar și de foarte multe personalităţi din întreaga lume, Maria Tănase, ”Pasărea Măiastră a muzicii româneşti”, etc.

Mehedinți. Clotilde Averescu, cea mai proiminentă personalitate feminină a Severinului
Dr. Ing. Grigore Sebeș, originar din Severin, descria în revista noastră calitățile deosebite și altruismul de care a dat dovadă soția Mareșalului Alexandru Averescu, soprana italiană Clotilde Caligaris- Averescu.
Modestă și cu mult simț datoriei civice, Clotilde Averescu- Caligaris, modesta soție a Mareșalului Averescu, este una dintre cele mai remarcabile femei care a făcut numeroase acte de caritate.
Italiancă cu tată grec, Clotilde Caligaris, provenea dintr-o familie foarte bogată, avere pe care a moștenit-o și pe care a adus-o în România ca zestre la căsătoria ei cu Mareșalul Averescu.

Dr. Ing. Grigore Sebeș


Iubitoare de podgorii, Clotilde a cumpărat o moșie cu peste 37 de ha, în Dealul Viilor din Halânga, azi sat al comunei Izvoru Bârzii, Mehedinți unde a înființat cea mai cunoscută podgorie din sudul țării. Pe Dealul Viilor, cu vedere către municipiul Drobeta Turnu Severin, a construit un conac foarte frumos, unde a locuit în aproape toată viața sa, și de unde a fost dusă pe ultimul drum către cimitirul din oraș. Nu a avut copii, dar a înfiat doi frați ( fată și băiat), ai unei prietene care a murit de tifos.


Ea a iniţiat organizarea ,,Societăţii pentru ocrotirea tinerelor fete” în 1908, societate recunoscută ca persoană juridică prin legea promulgată la 1 martie 1916. În vremea războiului societatea a fost transformată într-o mică unitate sanitară având nr. 360, întreținută în totalitate din banii proprii. A funcționat în București doar în perioada 1 – 13 noiembrie 1916, după care a plecat la Tecuci, apoi la Roman, unde s-a transformat în spital pentru îngrijirea bolnavilor de tifos exantematic.


Ea a urmat soțul peste tot, pe unde l-a aruncat soarta ostășească plină de nesiguranță și primejdii. Și-a urmat soțul și în Moldova, dedicându-se cu un devotament fără margini răniților și orfanilor.
În primăvara anului 1917, Clotilde Averescu a creat un orfelinat, care i-a purtat numele și unde au fost găzduiți două sute de copii.Tot în orașul de pe Siret apus bazele unei școli de menaj cu restaurant și a teatrului ,,Mărăști”.
La Piatra Neamț a înființat o colonie pentru orfanii de război, unde au primit hrană, adăpost și instruire la peste 100 de copii care își pierduseră părinții, copii din Bacău și Putna.

Maria Tănase
Ecaterina Teodoroiu


Gorj. Trei femei celebre care au adus mândrie gorjenilor: Ecaterina Teodoroiu, Maria Tănase și Maria Lătărețu
Printre cele mai renumite femei ale Gorjului, care au marcat nu numai istoria acestui județ, dar și a întregii țari a fost Ecaterina Teodoroiu, cunoscută cu numele de Cătălina, s-a născut la 14 ianuarie 1894, la Vădeni, astăzi cartier al municipiului Târgu-Jiu, într-o familie cu adânci rădăcini în agricultură, Elena şi Vasile Toderoiu, care a avut cinci băieţi – Nicolae, Eftimie, Andrei, Ion, Vasile – şi trei fete – Ecaterina, Elisabeta şi Sabina.
A parcurs studiile primare la şcoala din satul natal, apoi a studiat la şcoala din Târgu Jiu. Ulterior a învăţat la şcoala româno-germană din Târgu Jiu, pe care a absolvit-o în anul 1909. În această perioadă numele ei devine Ecaterina Teodoroiu, după documentele militare ulterioare.
Și-a dorit o carieră de învăţătoare, motiv pentru care a urmat, la Bucureşti, un gimnaziu-pension, apoi a frecventat cursurile unei şcoli de infirmiere, absolvită în anul 1916. În această perioadă a intrat în contact cu primii cercetaşi din România, iar din anul 1913 face parte din organizaţia de cercetaşi denumită cohorta „Păstorul Bucur”, condusă de Arethia Piteşteanu.
În vara anului 1914, a revenit la Târgu Jiu, în perioada vacanţei, activând în cadrul cohortei de cercetaşi „Domnul Tudor”, până în august 1916, Ecaterina aflându-se, ocazional, la căpătâiul răniţilor ce se aflau în îngrijirea organizaţiei.
În octombrie 1916, Ecaterina a fost chemată la Bucureşti de către Regina Maria, iar la revenirea la Târgu Jiu află că tatăl ei este luat prizonier iar doi dintre fraţi – unul sublocotenent de rezervă la Regimentul 7 Călăraşi şi celălalt locotenent în Regimentul 5 Vânători -, au murit pe câmpul de luptă.


Pe 6 noiembrie 1916, în apropiere de Filiaşi, a fost rănită de un obuz la ambele picioare, iar vara anului 1917 revine pe front când, la 20 august, Regimentul 43/59 Infanterie din care făcea parte ocupa poziţiile în tranşeele de pe Dealul Secului în zona localităţii Muncelu. În seara de 22 august, în cursul unui atac declanşat de Regimentul 40 Rezervă german şi respins de trupele române, Ecaterina Teodoroiu moare eroic, fiind împuşcată în inimă, în timp ce se afla în fruntea plutonului pe care îl comanda ca sublocotenent.


O altă femeie celebră a Gorjului a fost Maria Lătărețu, una dintre cele mai apreciate cântăreţe de muzică populară din ţara noastră, numită și „Privighetoarea Gorjului”. Maria Borcan, pe numele ei de fată, s-a născut pe 7 noiembrie 1911, la Bălcești (comuna cunoscută în zonă și ca Bălcești Mariei), judeţul Gorj, fiind cel de-al 16-lea copil al familiei lui Ion şi al Mariei Borcan. Copilăria i-a fost marcată de lipsuri materiale, fiind nevoită să muncească pentru a-şi sprijini familia, însă vocea sa unică şi inconfundabilă a ajutat-o să devină cunoscută. Maria mergea la cules de prune prin sat, unde pentru câţiva bănuţi trebuia să şi cânte, sau mergea la câmp, trudea din greu şi cânta alături de celelalte fete din sat.
Talentul muzical a fost moştenit de la mama sa, descendentă a unei familii de lăutari celebri de pe Valea Gilortului, însă se spunea că Maria Lătărețu a învățat să cânte imitând păsările.
La vârsta de 12 ani, a început să cânte în taraful lui Ionică Gîlcă din Novaci, apoi la Târgu-Jiu, în taraful fratelui său, Ioniţă. La vârsta de 13 ani, primește cadou o chitară de la fratele său Ionică care o învață să se acompanieze. În anul 1927, devine vocea principală a tarafului „Tică Lătăreţu”, viorist şi cântăreţ din Leleşti, care, după un an, îi devenea soţ.

Pia Brătianu


Vâlcea. Vâlcence celebre care au intrat în istorie
Prof. dr. Florin EPURE, director la Direcția Județenă pentru Cultură Vâlcea, va organiza pe 7 Martie o dezbatere științifică ”Destine de poveste. Femei celebre ale Vâlcii”, la Serviciul Județean Vâlcea al Arhivelor Naționale, de la ora 11,00. Evenimentul se desfășoară sub egida Anului Cultural Vâlcea – 630 de ani.
Acesta a ținut să precizeze, într-un articol pentru revista noastră că în ținutul vâlcean s-au născut și au trăit femei care au excelat în domeniul lor și au intrat în cartea de istorie a neamului românesc. Acestea sunt adevărate modele care pot oferi un exemplu de femei care au reuşit în viaţă și pe care ar trebui să le cunoaștem mai bine. Cu ocazia celebrării prezențelor feminine de pe întreg mapamondul, am ales să vă împărtășesc, succint, parcursul a zece vâlcence care au schimbat lumea.
Bica Socoteanu-Lahovari a fost unica fiică a clucerului Constantin (Dincă) Socoteanu care avea în Râmnic “casele cele mari” și a soției sale Stanca, nepoata cronicarului Radu Greceanu. Paraschiva (Bica) s-a născut la Râmnic în anul 1797. Deși s-a căsătorit cu un boier de neam străin (Iancu Lahovary), Bica, olteancă mândră conștientă de apartenența la stirpea boierească, obișnuia să se iscălească tot „Bica Socoteanca“. Bica și soțul său, donează bisericii “Buna Vestire” din Râmnic, pe care o ctitoriseră strămoșii săi, un chivot de argint cu Sfinte Moaște (Sf. Gheorghe, Nicolae, Elefterie, Haralambrie, Damaschin, Foca și Mercurie). Repară bisericuţa de lemn a Mănăstirii Dintr-un Lemn care arsese. I-au adăugat un iconostas nou sculptat în lemn de tei.
Pia Pleșoianu-Brătianu, supranumită bunica României Mari, a fost fiica pitarului Luca Pleşoianu din Râmnic. Caliopia (Pia) s-a născut în 1841, la Pleșoiu-Livezi, şi a rămas orfană de mică. Ea avea să devină soția marelui om politic și de stat liberal Ion C. Brătianu (cununați la Mănăstirea Ostrov – 6 iulie 1858). A studiat franceza, istoria, literatura şi gramatica. Pia Brătianu, doamna care avea să dea naștere marii dinastii politice a Brătienilor, s-a stabilit definitiv, cu soțul său, la Florica (Ștefănești-Argeș) unde, în 10 ani succesiv, a născut opt copii: băieții Ion (Ionel), Constantin (Dinu) şi Vintilă și cinci fete: Florica, Sabina, Măriuța, Tatiana și Pia.
Un artist plastic de notorietate internaţională și o scriitoare de talent a fost Cecilia Cuţescu-Storck; vâlceanca născută la Râu Vadului, comuna Câineni, la 14 martie 1879, în familia soților Natalia și Ion Brăneanu. A studiat la Damenakademie din München şi la Şcoala de Arte Frumoase din Paris, fiind remarcată de artişti celebri ai timpului. Creațiile sale au fost expuse la saloanele de artă din Marsilia, Anvers, Avignon, Paris şi Barcelona şi la muzee de prestigiu; în țări ca Italia, Portugalia, Austria, Spania, Olanda etc. A făcut parte din Societatea „Tinerimea artistică” fiind socotită „avangardistă”, la fel ca Brâncuşi. Între 1909-1913 creează mai ales pictură murală. Din 1916 a predat la Şcoala „Belle Arte” din Bucureşti. A fost prima femeie din lume care a ajuns la catedra unei universități!

Prima femeie pilot, Ioana Cantacuzino


Să nu uităm nici de prima româncă pilot, cercetătoarea și publicista Ioana Cantacuzino, s-a născut la 2 septembrie 1895. Tatăl său, ing. I.G. Cantacuzino, a primit moștenire castelul Cantacuzino din Călimăneşti. Ca şi fratele ei – Mircea Cantacuzino -, a fost atrasă de timpuriu de aviaţie. În anul 1929, a făcut primul raid internaţional feminin pe un aparat de zbor. A sprijinit înfiinţarea Şcolii de Pilotaj de Aviaţie Sportivă „Mircea Cantacuzino”. Pentru meritele sale în domeniu, a primit Brevetul de Pilotaj Feminin nr. 1, fiind astfel prima femeie posesoare a brevetului românesc de pilotaj turistic și a primit decorațiile „Virtutea Aeronautică” şi „Medalia Aeronautică”. Un conflict cu mareşalul Antonescu i-a atras stabilirea domiciliului forţat la Călimăneşti, unde se va dedica scrisului. S-a stins din viață la la Călimăneşti, 15 decembrie 1951 (la 56 ani).

Olt. Jupâneasa Calea, cea care a păstrat vie neamul domnitorilor Brâncoveni și a mânăstrii ce le poartă numele
Provenită din neamul domnitorilor Brâncoveni, moștenitoare a domeniilor aflate în localitatea cu același nume din județul Olt, Jupânița Calea, fiica jupâniţei Neacşa și a lui Dobrovoe pârcălabul, voievodul Neagoe Basarab, s-a preocupat să ţină rangul şi averea familiei, fiind nevoită să facă faţă multor nereguli legate de proprietăţi, judecate în faţa domnului şi a divanului domnesc. În acest sens, s-a foslosit de documente vechi, cărţi de moştenire, hrisoave domneşti de întărire ori zapisuri de cumpărare, jupâniţa Calea reuşeşte să păstreze neştirbită averea familiei. I se reîntăresc plăţile revendicate într-o vreme traversată de o puternică criză boierească provocată de masivele confiscări de moşii înfăptuite în a doua jumătate a secolului al XVI-lea.

Mânăstirea Brâncoveni
Aurelia Grosu


,,Jupâneasa Calea supravieţuieşte aproape două decenii morţii soţului ei, Detco. Într-o perioadă dominată de războaie, invazii străine şi molime devastatoare, văduvia era un fenomen frecvent. Starea de văduvie atrăgea după sine modificarea statutului soţiei, ea devenind capul familiei. Jupâneasa Calea din Brâncoveni, cum apare în documente, s-a îndârjit să ţie rangul şi averea familiei. Este nevoită să facă faţă multor pricini legate de proprietăţi, judecate în faţa domnului şi a divanului domnesc. Aducând vechi cărţi de moştenire, hrisoave domneşti de întărire ori zapisuri de cumpărare, jupâniţa Calea reuşeşte să păstreze neştirbită averea familiei. I se reîntăresc plăţile revendicate într-o vreme traversată de o puternică criză boierească provocată de masivele confiscări de moşii înfăptuite în a doua jumătate a secolului al XVI-lea”, declara, într-un ziar local, istoricul Aurelia Grosu de la Muzeul Judeţean Olt.
De numele jupânesei Calei se leagă prima menţiune documentară a mănăstirii Brâncoveni, refăcută şi întărită ca o cetate de către voievodul Matei Basarab, înfrumuseţată în stilul brâncovenesc de Constantin Brâncoveanu. Mihnea Turcitul întăreşte, în septembrie 1582, daniile jupânesei Calea făcute, înaintea de moartea ei, mănăstiri, anume: jumătate din satul Vlăduleni, două sălaşe de ţigani, două mori pe Olteţ – la Jugăstreni.
Georgiana Leulescu



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s