File de istorie. Moartea cruntă a lui Tudor Vladimirescu

 ***File de istorie. Moartea cruntă a lui Tudor Vladimirescu***

În numerele trecute, din revista noastră descriam o scurtă biografie a celui mai iubit pandur oltean, Tudor Vladimirescu, născut la 1780 în localitatea Vladimiri, Gorj, care a pierit în urma unui complot pus la cale de căpeteniile greceşti Iordache Olimpiotul, Ioan Farmache, Hagi Prodan şi Dimitrie Macedonschi, ultimii doi din tabăra lui Tudor. Aceştia îşi vor justifica gestul chiar în perioada evenimentelor respective: „Slugerul Teodor, nesocotind asigurările date şi jurământul întărit prin sfânta evanghelie, anume: «a susţine drepturile poporului în această ţară şi a nu se abate în această privinţă de la calea cea dreaptă», şi lucrând potrivnic tuturor învoielilor, a jefuit ţara, după cum avem convingerea, a deşertat-o de toţi banii, pe ostaşi nu i-a plătit, şi a dat porunci să fie omorâţi în ascuns unii dintre bieţii panduri, precum şi alţii, fără vreo cercetare judecătorească; iar pe alţii i-a executat în public. Aflând noi de aceste fapte nelegiuite ne-am întrunit şi sfătuindu-ne împreună l-am declarat pe acest sluger nevrednic de slujbă ostăşască. De aceea am scris şi am rugat pe vornicul Grigorie Băleanu să vină încoace pentru a lua locul său, precum îl şi aşteptăm”. 

Pe 23 mai, dimineața, Tudor e dus la Târgoviște, într-o căruță de poștă, cu un arnăut înarmat la spate și alte trei sau cinci căruțe de arnăuți în urmă. În oraș a intrat pe un cal schilod, iar Tudor avea picioarele legate sub burta calului. E închis la vechea Mitropolie și predat lui Vasile Caraiva, un bețivan, supranumit ”monstrul de la Galați” deoarece în acel port măcelărise fără temei o mulțime de locuitori turci, care nu aveau vreo implicare în sistemul represiv otoman. Vasile Caraiva, viitor cârciumar în Elada, l-a torturat pe Tudor pentru a afla unde sunt banii pe care era bănuit că îi ascunde, o presupunere, dealltfel falsă. În loc de a-l preda divanurilor țării, așa cum se angajaseră, eteriștii au făcut un tribunal din niște boieri ce se intitulau pământeni. Acest instrument judicar nu avea cum să aibă legitimitate din moment ce din el făcea parte, printre alți ”pământeni onești”, și Geartoglu, un grec cunoscut că jefuia alimente și vite de la țărani, pe care apoi le negustorea ”făcându-să un nepovestit jaf de să va pomeni în viitorul veac”.

Dar de teamă ca pământenii să nu se răscoale și să-l libereze, Ipsilanti a poruncit lui Caraiva de l-au omorât noaptea în taină, pe malul iazului ce curge pe lângă oraș și i-au aruncat cadavrul într-un puț de lângă grădina Geartol(Geartoglu).
Într-un alt document, mai puțin cunoscut, respectiv „Memoriul lui Gheorghe Duncea din Prejna privitor la Tudor Vladimirescu”, publicat în anul 1978 de către profesoara de Lb. Română, Rada Davidescu de la Liceul Traian din Drobeta-Turnu Severin, în revista Drobeta, arată cum a fost omorât conducătorul revoluției românești din 1821.

Documentul înregistrează singura mărturie a unui om care afirmă că a văzut clar ce s-a întâmplat. Este vorba despre Gheorghe Duncea, prieten cu Tudor Vladimirescu  și pe care-l cunoștea încă din copilărie, și-i fusese apropiat tot timpul vieții, l-a trimis pe ginerele său, căpitanul Bosoancă, să stea mereu în preajma lui Tudor, să vadă ce se întâmplă.

„După cum spune căpitanul Bosoancă, ginerele meu, care a fost față până a omorât pe Sluger, se vede că el a avut o moarte mult mai grea de cum a fost a lui Horia și Cloșca din Transilvania.

El spune că Slugerul a fost vândut de unul din căpitanii de panduri, Iordache, care călcaseră jurământul și, în timpul răzmeriței, cât au stat în tabără la Cotroceni, s-au dedat la omoruri și tâlhării prin București și prin împrejurimi.

Iar Slugerul Teodor, după ce a primit jurământul de credință din partea boierilor țării, a făcut un sfat care să judece pe toți acei care au făcut asemenea fapte din capul lor, fără ca să știe cineva.

Unii dintre aceștia au vândut pe Teodor și l-au dat în mâna căpitanului Iordache, care era în oștirea lui Ipsilante. Căpitanul Bosoancă, de îndată ce a văzut că Teodor lipsește dintre ei, i-a dat în gând că a fost prins de cineva.”

Acestora li s-a spus că s-a dus să se înțeleagă cu Ipsilante la Târgoviște, ca să se unească să plece cu toții contra turcilor, din nou spre București, iar pandurii să aștepte acolo liniștiți, pentru că Slugerul va veni împreună cu Ipsilante, cu oștirea lui, și face legătura cu pandurii aici.

,,Atunci căpitanul Bosoancă a luat zece panduri cu el, s-au schimbat de haine și au luat haine de călugări pe ei și au plecat a doua zi la Târgoviște, să vază ce e cu Teodor.

Acolo când au ajuns, au găsit pe Teodor prins în mâinile grecilor lui Ipsilante, care l-au luat afară din Târgoviște, l-au legat cu mâinile la spate, l-au desbrăcat în piele și l-au crăpat cu un iatagan pe burtă, trăgându-i mațele din el cu sucala, de viu.

Așa i-a fost moartea Slugerului Teodor, pe care eu nu i-am văzut (-o), dar o scriu aici, așa după cum mi-a spus-o ginerele meu, căpitanul Bosoancă, și el fugit în Transilvania, de două luni de zile”.

 Dr. ing. Aurel Grigore Sebeș

2 comentarii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s