File de Istorie. Cetatea de la Grădiștea – din județul Vâlcea

Grigore Tocilescu

***File de Istorie. Cetatea de la Grădiștea – din județul Vâlcea***

În lucrarea ”Dacia înainte de romani”, premiată de Academia Română, în anul 1877, profesorul Grigore Tocilescu învederează un număr de 50 castele, cetăți și mansiuni (locuri de popas) în Dacia, dintre care nouă în Oltenia.
Dacă în urmă cu peste o sută de ani, profesorul Tocilescu n-a putut localiza decât foarte puține așezări dacice sau cu denumiri dacice, ulterior au fost localizate cele mai multe. Totuși în hărțile publicate în tratatele de istorie veche, rămân încă cu semnul întrebării așezările Phrateria și Arcinna, din Oltenia.
În harta, desenată pe baza informațiilor cuprinse în Îndreptarul geografului grec Ptolemeu, expusă la Muzeul de istorie al R.S.R., Arcinna (Arkiuna) și Phrateria sunt fixate între Olt și Jiu.
Ce localități actuale corespund acestor străvechi așezări?


Ca membru al Colectivului pentru redactarea Marelui Dicționar Geografic al României, profesorul Tocilescu a luat cunoștință, din datele comunicate de Prefectura județului Vâlcea, că în comuna Grădiștea, pe culmea Dealului Muierii, se văd urmele unei cetăți ce se presupune a fi din vremea dacilor. Pentru încredințare, profesorul Tocilescu a venit la Grădiștea. Aici, după cum ne relata fostul notar care l-a primit și condus la !Cetate!, profesorul a rămas plăcut impresionat de faptul că și copiii pe care i-a întâlnit știau unde este cetatea și vorbeau despre poarta cetății, câmpul cetății, fântâna și balta cetății, Straja, căci așa se transmiseseră din generație în generație – peste veacuri – cunoștințele despre Cetatea de la Grădiștea.
”Polonic (Pamfil) și Tocilescu au semnalat la Grădiștea urme romane. Pe culmea Straja s-ar fi găsit vase și monede romane, iar în cuprinsul satului a existat și o așezare rurală romană” (Dumitru Tudor –”Oltenia Romană”- pag. 313). Drumul Muerei, la apus de Reşca (caiet 9, f.1)
Care dintre cele două cetăți, a căror localizare este încă nelămurită, poate fi cea de la Grădiștea din Vâlcea? Făcând o apropiere între poziția lor pe harta după Ptolemeu și localitățile cu urme de ”locuri întărite”, Grădiștea din județul Vâlcea și Arșeni din comuna Mușetești, județul Gorj, vom constata că Phrateria se suprapune pe Grădiștea-Vâlcea, iar Arcinna pe satul Arșeni din comuna Mușetești-Gorj.


În acte oficiale privind împărțirea administrativă a țării, Arșeni apare sub formele apropiate de Arșeni și Arseni. Astfel, în Indicatorul statistic al satelor și unităților administrative din România, după recensământul din decembrie 1930, apare sub denumirea de Arseni, un sat aparținând comunei Mușetești din plasa Novaci, județul Gorj, iar în anexa la H.C.M. nr. 1142/1968, pentru delimitarea administrativ-teritorială a comunelor din județul Gorj, apare sub denumirea de Arșeni același sat aparținând comunei Mușetești – Gorj. Deci Arseni și Arșeni pentru una și aceeași localitate.
Făcând aplicația fenomenului trecerii lui c s (c ș) obișnuit în nord-vestul Olteniei, obținem din Arcinna Arsina (Arșina), iar Arseni și Arșeni ar fi cei din Arcina (Arșina).
O demonstrație științifică, pe baza unor cercetări arheologice și ethografice, ar constitui – cred eu, încă o categorică confirmare a continuității populației dacice în zona subcarpatică, cu păstrarea, peste două milenii a denumirii așezării dacice Arcinna.
Așezarea cetății de la Grădiștea, pe culmea Dealului Muierii, într-o poziție strategică, făcea posibilă semnalizarea, prin sistemul focurilor pe înălțimi, pentru toate punctele de pe Culmile Carpaților Meridionali, de la Porțile de Fier și până peste Culmea Făgărașului.
Dumitru Cumpănașu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s