Religie. Sf. Andrei, ocrotitorul neamului românesc

***Religie. Sf. Andrei, ocrotitorul neamului românesc***

Sărbătorit de români în fiecare an pe 30 noiembrie, Sfântul Andrei, ca și fratele său, Sfântul Apostol Petru, au fost fii unui pescar sărac din Galileea.

Ei au trăit din pescuit până când l-au auzit pe Sfântul Ioan Botezătorul predicând în pustiul Iordanului și vestind venirea lui Mesia. Martor la botezul lui Iisus Hristos în apa Iordanului, Sfântul Andrei l-a auzit pe Sfântul Ioan Botezătorul spunând: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii”.

Andrei este cunoscut și drept „cel dintâi chemat” (la apostolie), însoțindu-L pe Iisus Hristos prin Țara Sfântă, fiind martor la minunile pe care Le-a săvârșit și s-a pătruns de învățăturile Lui. Sfântul Andrei a suferit, alături de ceilalți apostoli, asistând la chinurile și umilințele la care L-au supus iudeii pe Mântuitor. S-a încredințat, împreună cu ceilalți apostoli, că Iisus Hristos a înviat din morți. L-a văzut pe Domnul înviat și în prima zi, și după opt zile, și când El S-a arătat în Galileea și Le-a dat poruncă să predice Evanghelia printre toate neamurile pământești.

Sfântul Apostol Andrei a început prin a predica Evanghelia în Asia Mică și, de acolo a venit în ținuturile dintre Dunăre și Marea Neagră și i-a creștinat pe strămoșii noștri geto-daci. Sfântul Apostol Andrei, după primirea Sfântului Duh, a propovăduit în Bitinia și în toate zonele de pe coasta Mării Neagre, dar a ajuns și în Cherson și Rusia. De-a lungul vieții sale, a dus cuvântul lui Dumnezeu în Sciția cea Mare, Sciția Mică (Dobrogea), în Sinopi, în Miotia, s-a întors în Tracia și și-a găsit sfârșitul în Patras. Pedeapsa pe care a primit-o Sf. Andrei a fost moartea prin răstignire, dar, potrivit tradiției, a considerat că este nedemn să fie răstignit la fel ca Domnul Dumnezeul său, astfel încât el a implorat să i se facă o cruce de forma diferită. Așa s-a ajuns să fie răstignit pe o cruce în forma de X.

La fel ca și ceilalți apostoli, Sf. Andrei a umblat mult pentru a propovădui cuvântul lui Dumnezeu și prin urmare și alte țări îl au ca patron spiritual. Astfel, Scoţia are pe drapel crucea Sf. Andrei, iar Spania, Grecia şi Rusia îl consideră creștinatorul lor. Totodată, Sf. Andrei este patron spiritual al mai multor oraşe din Italia, Franţa, Belgia şi Grecia.

Obiceiuri și tradiții de Sf Andrei
Creștinii ortodocși români au o tradiţie frumoasă pentru noaptea de Sfântul Andrei care s-a transmis încă din cele mai vechi timpuri, de la daci.

Astfel că, ziua Sfântului Andrei se cheamă şi Ziua lupului sau Gadinetul şchiop. Se ştie ce a simbolizat lupul pentru daci, dacă însuşi steagul lor avea înfăţişarea unui balaur cu cap de lup. Se credea şi încă se mai susține această ipoteză, că şi acum în ziua de 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten, îşi poate îndoi gâtul ţeapăn şi nimic nu scapă dinaintea lui. De aici şi credinţă că „îşi vede lupul coada”.

Potrivit tradiției, la țară există obiceiul ca în ziua de Sfântul Andrei să nu se lucreze prin gospodărie, pentru ca lupii să nu mănânce vitele peste an. Primejdia nu este numai pentru vite, ci şi pentru oamenii care nu îndrăznesc să plece la drum, în ziua când porneşte şi lupăria.

Se mai spune că, Sf. Andrei este una dintre cele mai importante sărbători din an, pentru vrăji şi farmece. Fetele măsoară nouă ceşcuţe cu apă pline şi le toarnă într-o strachină, care se pune sub icoană. A două zi, în zori, se măsoară din nou, cu aceeaşi ceşcuţă, apă din strachină. Dacă va mai rămâne pe fundul străchinii apă, fie şi câteva picături, atunci vor avea noroc; dimpotrivă, dacă ultima ceşcuţă va rămâne neumplută cum trebuie, atunci nu vor avea noroc şi nu se vor mărita.

În noaptea de Sf. Andrei, ca să-şi viziteze ursitul, fetele îşi pun sub cap 41 de boabe de grâu şi dacă visează că cineva le ia grâul, înseamnă că se vor mărita. Unele fete îşi pregătesc turtă, pentru ea aducând apă cu gură. Pentru acest colac aduc apă neîncepută, iar produsele din care se prepară turtă (făină şi sare) sunt măsurate cu o coajă de nucă. După ce au fost coapte pe vatră, fetele îşi mănâncă turtitele preparate, convinse fiind că ursiții vor veni, în vis, cu apă să le potolească setea. Fetele mai fac un colac din pâine dospită, punând în mijlocul lui câte un căţel de usturoi. Dus acasă, colacul este aşezat într-un loc călduros, unde este lăsat vreme de o săptămână. Dacă răsare usturoiul din mijlocul colacului, fata știe că anul ce urmează va fi cu noroc.

Grupul de presă VGTVREGIONAL, urează tuturor celor care poartă numele Sf Andrei un călduros ,, LA MULȚI ANI!”

Georgiana Leulescu



 


Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s