1 Decembrie 1918 și după – Manifestări și consemnări în presa vremii din Jud. Olt

***1 Decembrie 1918 și după – Manifestări și consemnări în presa vremii din Jud. Olt***

Au trecut 104 ani de la strălucitul eveniment petrecut la 1 Decembrie 1918 când la Alba Iulia Adunarea constituită din 1228 de delegații și sprijinită de peste 100000 de români veniți din toate colțurile Ardealului și Banatului au adoptat o rezoluție care consfințea unirea tuturor românilor din Transilvania, întregul Banat (cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dunăre) și Țara Ungurească (Crișana, Sătmar și Maramureș) cu România.

Ziua de la 1 Decembrie 1918 marchează bilanțul luptelor pentru întregirea statală care vine să încununeze precedentele acțiuni ale fraților din Basarabia (27 martie 1918) și Bucovina (15 – 28 noiembrie 1918).

Poporul român a valorificat conjunctura internațională creată în urma Primului Război Mondial și a știut să se afirme în contextul mișcării de eliberare a popoarelor și al victoriei principiului națiunilor din Europa.

Împlinirea acestui vis al nostru de secole a fost posibil mai ales datorită participării directe a armatei noastre alături de armatele statelor Antantei la alungarea unor puteri hrăpărețe dornice să ocupe și ultima palmă de pământ românesc.

Ostașii noștri, acei fii de țărani veniți de la coarnele plugului, cu picioarele încălțate în opinci și înfășurate cu moletiere, au înscris în pagini de istorie fapte de arme și de eroism care nu vor fi uitate în veci de urmașii lor.

În presa vremii din acea perioadă, într-un ziar romănățean se consemna că: „Eroii noștri au marcat cu sângele lor granițele României Mari.” Să ne amintim că la Mărășești deviza lor era: „Pe aici nu se trece!” și nu s-a trecut, dar cu ce preț! La fel și la Mărăști și Oituz: „Nici pe aici nu se trece!”

În acea perioadă deosebit de grea pentru țară, foarte puține case din comunele și orașele oltene și din întreaga țară au rămas neîndoliate.

Pentru ca visul de veacuri și visul de aur al marelui Voievod Mihai Viteazul să se împlinească la 1 decembrie 1918 a fost nevoie de sacrificiul suprem pe toate câmpurile de luptă.

Bucuria împlinirii idealului național de unire a tuturor românilor risipiți de veacuri și aflați sub stăpâniri străine, după măreața zi de 1 Decembrie 1918 a fost imensă.

În lucrarea domnului Laurențiu Guțică Florescu intitulată „Istoria Orașului Slatina”, găsim următoarele consemnări din presa vremii cu privire la manifestările din Jud. Olt:

„… la 2 decembrie 1918 institutorul George Poboian publică în Democrația Oltului o poezie patriotică dedicată Marii Uniri, având titlul:

Cântecul Unirii tuturor Românilor

Veniți voi frați Ardeleni, Bănățeni, Basarabeni,

Veniți voi Bucovineni, și voi maramureșeni.

Astăzi România Mamă, Pe toţi fiii ei îi cheamă,

Ca să-ntindă hora mare, De la Tisa până la mare.

De-acum piere iobăgia, Piere jugul şi sclavia,

Piere ura şi învrăjbirea, Ce sădise neunirea.

Sculaţi eroi din mormânt, Scoală şi tu Ştefan cel Sfânt,

Ieşi şi tu Mihai Viteazul, Cu vestitul Pavel Cneazul,

Horea, Cloşca şi Crişan, Craiul munţilor Avram,

Lăsaţi falnicul gorun, Une-aţi fugit de păgân,

Şi priviţi cu măreţie, O falnică Românie.

Că pământul cel scăldat, Cu sânge nevinovat,

Mulţi alţi eroi a rodit, Ce visul ne-au împlinit,

Tot ce-i suflet românesc, Azi cu toţii se unesc,

Într-o împărăţie tare, România noastră Mare”.

Același ziar local mai publica un comunicat semnat de Bicuța Alimăneșteanu (fiica lui Mihalache Alimăneșteanu din Com. Alimănești – Olt n.a.) intitulat „Apelul către femeile române”, în care se sublinia:

„Neamul românesc este azi în toată strălucirea lui și strigătul de bucurie al fiilor săi liberați și uniți să aibă răsunet în sufletul nostru, al femeilor martire ale zilelor fericite de azi.

Să mergem alături de ei și prin cinste și muncă continuă să contribuim la înflorirea acestui neam și la așezarea pe o bază temeinică, sănătoasă a României Mari… să ne coborâm la nivelul poporului, să ducem munca și cunoștințele noastre în cele mai umile căminuri, să rupem lanțul întunericului pentru ca ei să se folosească de binefacerile științei și ale culturii. Prin reformele ce aduce partidul liberal chemând la viața politică și în treburile țării femeie, se impune ca și noi să ne întrunim pentru a ne face un program metodic de muncă și a începe acțiunea pentru organizarea și ajutorarea poporului român, fără preget.”

La 10 ianuarie 1919, în ziarul „Democrația Oltului”, preotul Constantin Bălan din Vața – Olt, publica „Imnul României Mari”.

În luna februarie a aceluiași an, sub imperiul debutului lucrărilor Conferinței de Pace de la Paris (15 ianuarie 1919 – 21 ianuarie 1920), Alexandru Alimăneșteanu, Președintele P.N.L. din Olt, publica în același ziar articolul intitulat „Răsplata bravurii și suferințelor noastre”.

Articolul evidenția faptul că în capitala Franței se discutau „principiile după care în viitor se va conduce omenirea, străduindu-se ca onoarea, liniștea și dreptul la viață al popoarelor mari și mici să fie cât mai garantate.” Autorul afirmă ca „se depune o muncă uriașă pentru ca de binefacerile libertății să se bucure și popoarele mici și slabe, iar împărțirea dreptății să se facă în mod egal pentru toți.” Se făceau ample referiri la ceea ce presa franceză și americană consemnau relativ la contribuția României la desfășurarea primului război mondial. Considerația unanimă era aceea potrivit căreia „crearea unei Românii Mari și puternice în Orient este o necesitate absolută pentru pacea lumii.”

Alexandru Alimăneșteanu încheia afirmând că „opera neamului nostru nu este terminată, suntem abia la jumătate, trebuie să consolidăm ce am câștigat. Aceasta nu se face decât prin unire, muncă stăruitoare bine chibzuită și metodic organizată. Facem apel la toate energiile destoinice și sufletele curat românești să nu ne pierdem vremea cu instigări și defăimări.”

Cetățenii slătineni și ai județului Olt participă la un mare miting național la 1 iunie 1919. Cu acest prilej au transmis o telegramă M.S. Regelui Ferdinand la Alba Iulia, în care scria: M.S. Regelui Românilor, Alba Iulia, cetățenii din județul Olt și orașul Slatina, întruniți azi, 1 iunie, într-un mare miting național, în unanimitate își îndreaptă gândul către Majestățile Voastre, emblema și simbolul unităței tuturor Românilor, rugându-vă respectuos să întindeți protecția baionetelor române și asupra fraților noștri din scumpul nostru Banat. Să trăiți, Maiestate! Trăiască M.S. Regina Românilor, Trăiască scumpa noastră Dinastie! Președintele Adunării, C. Drăgoescu

Dovada evidentă a faptului că locuitorii acestor meleaguri urmăreau cu mare atenție ceea ce se petrecea în cadrul Conferinței de Pace de la Paris o constituie telegrama expediată în cadrul „marii adunări naționale” ce a avut loc la Slatina la 1 iunie 1919.

În documentul remis reprezentanților Marilor Puteri, se formulau următoarele rugăminți și declarații: Excelențele lor, primii delegați ai Angliei, Franței, Italiei și Statelor Unite, Congresul de la Versailles, Paris, cetățenii județului Olt, din România, întruniți astăzi, 1 iunie, la Slatina într-o mare Adunare Națională, roagă stăruitor pe înalții reprezentanți ai Puterilor Aliate și făuritori ai granițelor viitoare să nu lase în inima tuturor românilor rana sângerândă pe care au lăsat-o Prusienii în inima tuturor francezilor după 1870. Banatul este Alsacia noastră și orice bucată sfâșiată din el e sfâșiată din însuși corpul nostru. Tisa, Nistru și Dunărea nu sunt pentru noi dorințe deșarte ci necesități reale, adăposturi naturale fără de care România viitoare nu va avea nicio siguranță, nici liniștea necesară. Noi nu vom uita națiunile care ne vor sprijini în legitimele noastre revendicări.

După sfârșitul întrunirii „naționale” ce a avut loc în sala Carpați, slătinenii, fluturând steaguri tricolore și însoțiți de muzica militară, au defilat pe străzile orașului. S-au oprit în fața Palatului Administrativ. Aici mulțimea întâlnindu-l pe un oficial americani-a făcut manifestație de simpatie.

Cu acest prilej au rostit alocuțiuni patriotice avocatul Scevola Zăgănescu și institutorul G. Poboran.

…În consecință, pentru a afirma că toate aceste evenimente semnalate în presa locală în perioada de după marele eveniment de la 1 Decembrie 1918 denotă solidaritatea și patriotismul slătinenilor care și-au afirmat sprijinul hotărât și necondiționat pentru consolidarea României Mari.

 Col. ( R ) Victor Epure

Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s