***Picătura de cultură. AVEREA CEA MAI DE PREȚ***
Părinți, frați, copii, nevastă
Asta-i toată-averea noastră,
Pe pământ.
Doar prin ei avem putere
La necaz, la mângâiere,
Orișicând.
Îi dorim atât de mult
Și-i purtăm mereu în gând,
Doar pe ei,
Viața-i searbădă, pustie,
Făr’ de ei n-ai bucurie,
Nici temei!
Prin străini, noapte de noapte
Îi visezi când ești departe
Și-i adori,
Iar din somn când te trezești
Și vezi că tot singur ești
Simți că mori!
Nimenea nu-ți e aproape
La durere ca un frate,
Să ții minte,
Dacă de frați nu ai parte
Nu-ți face din străin frate,
Că te vinde!
Dintre îngeri pe pământ,
Mama ta e cel mai sfânt
Și mai tare,
N-o uita și s-o iubești
Toată viata cât trăiești,
Și când moare!
Căci de-acolo dintr-o stea,
Ea mereu te va veghea
Zi și noapte!
Drumul ți-l va netezi
Și mereu te va iubi,
Mai departe.
Umerii tatălui tău
Te vor sprijini mereu
Cât îi lumea,
Nu te va lăsa să cazi
Atunci când ești la necaz,
Totdeauna!
Vorbe rele despre-ai tăi
Ce-ți vin de la oameni răi,
Să n-asculți ,
Vor cu ei să te-nvrăjbească
Să poată să te lovească,
Cei mai mulți.
Și un lucru îți mai spun:
Cu ai tăi fii mereu bun
Viața toată,
Trăiește cu ei în pace,
Sângele-apă nu se face,
Niciodată!
ION ANUȚA
SEMNALUL ORA-S 