Vâlcea. Târgul de Ceramică de la Horezu, ,, Cocoșul de Hurez” o istorie de 53 ani

***Vâlcea. Târgul de Ceramică de la Horezu ,,Cocoșul de Hurez” o istorie de 53 ani***

  ,,COCOSULUI DE HUREZ”, cel mai frumos eveniment din ,,lumea” ceramicii românești a căru poveste începe în vara anului 1971 pe malul bătrânului Alutus, atunci când organizatorii Festivalului de folclor ,,Cântecele Oltului” au avut inspirația divină să adauge la această sărbătoare a cântecului, jocului şi portului popular, sărbătoarea lutului ce prinde viaţă în mâinile fermecate ale meşterilor olari.

 Potrivit specialiștilor de la Centrul de InformareTuristică Vâlcea, începând cu 1974 (a IV-a editie), Târgul este aşezat în vatra lui firească, la Horezu în Parcul de la stejarii seculari, locul unde se desfăşoară, oferind fiecărui participant spaţii pentru a-şi expune lucrările. Prin invitarea la târg a olarilor din celelalte centre românesti, maghiare și săseşti, se realizează o foarte bună viziune de ansamblu a olăritului contemporan.

Galeria de artă populară contemporană, ce funcţionează în ,,Centrul Cultural Olari”, din Satul Olari, impresionează prin frumusețe, culoare și artă a acestui mesteşug multimilenar.

Târgul ceramicii populare românesti “COCOSUL DE HUREZ“ reprezintă un eveniment de primă mărime din calendarul anual al culturii naţionale și găzduieşte în fiecare an, sub umbra stejarilor seculari din satul de vacanţă “Stejari”, festivalul culorilor şi compoziţiilor plastic, transpuse în lutul reînviat de mâinile fermecate ale meşterilor olari.

Sosiţi din centrele active din ţară olarii alcătuiesc, prin alăturarea la Târg a roadelor muncii şi inspiraţiei lor, un tablou complet al fenomenului olăritului contemporan. Acest fenomen atrage an de an mii de cunoscători şi admiratori ai autenticului românesc, ai tradiţionalului adus la nivel de artă, oameni care ştiu să distingă valoarea consacrată prin valorile certe ale artei populare şi tradiţiei multiseculare a acestui vestit meştesug.

Fiind înzestrat cu o vitalitate creatoare de excepţie, Horezu este un caz aproape singular în cadrul centrelor ceramice românesti prin faptul că mesteşugul este practicat ca principală sursă de venit a descendenţilor vestitelor familii de ceramişti din zona Vâlcii, precum Vicşoreanu, Iorga, Frigură, Mischiu, Popa în condiţiile unei societăţi moderne, în permanentă schimbare. Este un argument care justifică atât perenitatea Târgului, cât şi largul ecou naţional şi internaţional al acestei extraordinare manifestări.

,,Astăzi, centrul ceramic Horezu continuă să fie un adevarat creuzet al creaţiei ceramice românesti, păstrând elementele definitorii pentru vasele lucrate aici dar, prin infinita gamă a compoziţiilor cromatice şi decorative, conferind personalitate şi expresivitati nebănuite fiecarei piese în parte.”, precizează reprezentanții CIT Vâlcea.

Tradiția Olăritului în Horezu este un meşteşug unic, practicat atât de bărbaţi, cât și de femei, iar locul de unde pleacă arta olăritului de Horezu se află în satul Olari, cel mai mare centru de olărit din România, un sat de poveste cu case decorate și ateliere de olărit autentice.

În anul 2012, reprezentanţii Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO au decis că ceramica de Horezu întruneşte calităţile pentru a fi inclusă în Patrimoniul Cultural Imaterial. Tehnicile, arta ceramicii de Horezu fiind o emblemă identitară.

Procesul de realizare al vaselor este greu și anevoios iar pentru realizarea lor olarii trebuie sa petreacă multe ore cu mainile în lut și apă, pe care trebuie să le amestece și modeleze pâna la forma finală.

Lutul este adus din locuri speciale, se curăță de impurități, se face bulgări și apoi se lucrează manual, la roată. De aici, intervine talentul și imaginația olarului care transformă o bucata de pământ într-un obiect de artă.

Pictarea ceramicii reprezintă una dintre cele mai vechi forme de expresie artistică, cu ajutorul căreia se realizează comunicarea între generații.

 Georgiana Leulescu