Darul meu de Moș Crăciun***
Moș Crăciun aduce daruri și le-mparte pe la toți,
La copii, chiar și la doamne, la cei mari și la nepoți.
L-am rugat cu anii în urma, să-mi aducă, dacă vrea,
Că’s cuminte, o Crăciuniță să mă joc și eu cu ea!
Fiind bătrân și cereri multe, Moșu-ntruna tot uita
Și-a adus acum aminte și m-a procopsit cu ea!
C’a adus-o, este bine și mă bucur, dac’ar vrea,
Barem zece-cinșpe ani, din câți am, ca să-mi mai ia.
El mi-a spus că nu-i posibiil, c-asta-i treabă de Divin,
Dar m-a sfătuit să-i vând, de găsesc vre’un chilipir.
Și tot El mi-a spus în șoaptă lângă ușă, când pleca:
-Dacă tot ai uitat jocul, poți s-o vinzi atunci pe ea.
Să vinzi darul, nu se poate, m-am gândit c’ar fi păcat,
Ca să pierd așa minune, după cât am așteptat!
Dar, isteață Crăciunța, mi-a zis: -știu ce-am de făcut,
-Te voi învăța eu jocul care l-ai uitat de mult !.
O vedeți cât e de zveltă, dar și eu mă străduiesc,
Să țin hora cu gazela e de lucru! Nu glumesc!
Ion Anuța
SEMNALUL ORA-S 