***Picătura de cultură. Timpul, veșnicul dușman***
–––––––––
Mă lupt cu timpul, an de an,
De-o viață, nu-l pot birui,
Ce fiară crudă, ce șacal
Din tinerețe-acest tiran,
Mușcă să nu mai pot iubi.
De ce-i perfid?- l-am întrebat-
Și nu-i statornic și-i grăbit,
Mi-a spus că el e limitat
Că de când este-n loc n-a stat,
Iar dacă-l pierd nu-i de găsit!
Că zboară într-una peste noi,
Lăsând doar urme-n urma sa,
Că e puternic în război
El și răbdarea, amândoi
Fac jocul vieții-n lumea mea.
Descoperă ce e ascuns
Acoperind descoperitul,
Dă întrebărilor răspuns,
Ba e prea mult, ba nu-i deajuns,
Și-acoperă tot infinitul.
Că e moneda vieții mele
Și-am cheltuit modest din ea,
Că el e cel ce-ncet o cerne
Și n-am de ce să-mi fac probleme,
Nelăsând pe alții să mi-o ia.
Și-atunci, cu gândul împăcat
Am înțeles că n-are rost,
Cu timpul să mai stau certat
Când el într-una m-a salvat,
În drumul greu prin UNIVERS!
Ion Anuța
SEMNALUL ORA-S 