Buna vestire, zi importantă în calendarul ortodox și a întorcerii păsărilor călătoare

***Buna vestire, zi importantă în calendarul ortodox și a întorcerii păsărilor călătoare***

Sărbătorită în fiecare an pe 25 martie, Buna Vestire mai este numită și Ziua Cucului sau Blagoveștenia, o zi foarte importantă în calendarul ortodox, dedicată Maicii Domnului, cu fix nouă luni înaintea nașterii lui Iisus Hristos și exte marcată cu cruce roșie.

Buna Vestire amintește de momentul în care, Sfântul Arhanghel Gavril i-a vestit Fecioarei Maria că va naște și va fi mama Fiului lui Dumnezeu, Isus din Nazaret.

Buna Vestire este una dintre cele mai mari sărbători ale primăverii și cade de fiecare dată în perioada Postului Mare. Astfel că, indiferent de ziua în care se sărbătorește, Biserica acordă dezlegare la pește pentru a cinsti cum se cuvine această zi.

Sărbătoarea de Buna Vestire a primit în tradiția populară și denumirea de Ziua Cucului, denumire legată de cântecul cucului care începe întotdeauna de Blagoveștenie și se sfârșește la Sânziene sau Sân Petru.

În această zi de mare sărbătoare, cântecul cucului trebuie așteptat de oameni cu veselie, cu stomacul plin și cu buzunarele pline de bani, astfel vor putea beneficia de lucruri bune în anul ce va urma. Dacă cântecul cucului ne va surprinde posomorâți și cu stomacul gol, atunci e semn rău, se spune că “te-a spurcat cucul”, iar peste an lucrurile nu vor merge tocmai bine.

Cucul cântă mereu până la Sânziene sau Sân Petru, când se îneacă cu orz și, nemaiputând cânta, se preface în uliu.

 Potrivit tradiției, în zona Olteniei, există obiceiul ca cel care se trezește primul dimineața să ia o oală cu jar în care să pună tămâie apoi să înconjoare casa, ca nicio dihanie să nu se apropie de ea. După ce va termina cu casa și acareturile din jur, acesta merge la animale și, mai apoi, la pomii fructiferi. Dacă observă că unii pomi fructiferi nu vor avea rod, atunci îi amenință cu un topor, zicându-le ,,dacă nu rodești, te tai!”.

Un alt obicei, ce se practică an de an în ziua de Buna Vestire, în unele regiuni, este acela de a aprinde focuri în curte, în fața ușilor. Oamenii pun lângă aceste focuri pâine, sare și apă pe care mai apoi le vor da de pomană. În acest fel îngerii se încălzesc, mănâncă și bea apă, iar cei ai casei vor fi păziți de cele rele.

În unele zone, Blagoveştenia era considerată neprielnică pentru rodul păsărilor, animalelor şi plantelor, nu se puneau cloştile sau se credea că din ouăle ouate în această zi nu ies pui, vacile nu se „goneau“, iar, Moldova şi Bucovina, nu se semăna porumbul. În schimb, în vestul ţării se obişnuia să se altoiască pomii, iar în nord, unde primăvara soseşte mai târziu, să se scoată stupii la iernat.

Totodată, în ziua de Buna Vestire, cei care sunt pasionați de pescuit și vor ca în decursul anului să prindă mult pește, merg la biserică de unde iau anafură. O bucățică din această anafură o pun apoi în gura primului pește prins, pe care îl aruncă înapoi în baltă spunând: “Du-te! Și cu câți te vei întâlni, spune-le la toți să vină la mine!”.

Tradiția ne mai spune și că în ziua Bunei Vestiri oamenii nu au voie să se certe și să fie supărați unii pe alții, pentru că vor avea necazuri tot anul.

O mare parte din superstițiile zilei de Buna Vestire fac referire la vremea ce urmează și la cât de bogate vor fi recoltele. Astfel, dacă în ziua de Blagoveștenie va fi frumos, anul va fi unul bun, iar dacă vremea în ziua de Blagoveștenie este una amestecată, când soare, când ploaie, atunci anul nu va fi tocmai bun.

Se mai spune că așa cum va fi vremea în ziua de Blagoveștenie, așa va fi și în ziua de Paști.

 Georgiana Leulescu