Eroi potcoveni căzuți la Rubaskin în Al Doilea Război Mondial***

***Eroi potcoveni căzuți la Rubaskin în Al Doilea Război Mondial***
Între noiembrie 1942 – ianuarie 1943 s-a desfășurat una din cele mai mari bătălii din Al Doilea Război Mondial la Stalingrad, Cotul Donului și Stepa Calmuca. La Cotul Donului a luptat și Reg. 3 Dorobanți (3 Olt), comandat de colonelul Alexandru Lăzărescu. Au fost lupte foarte grele care s-au soldat cu un adevărat măcel, adevărat caragiu. Sovieticii au trecut cu tancurile peste trupurile soldaților români. „Priveliștea ” rămasă după trecerea tancurilor a fost și este greu de descris: zăpadă însîngerată de trupurile sfartecate, trupuri fără cap, mâini, picioare. Și totuși au fost și supraviețuitori care au descris ce au văzut și trăit. În aceste lupte au căzut din Potcoava:

• la 25 noiembrie 1942

1. Serg. Tudor Marin Voicu, sat Broscari, născut la 8 octombrie 1916, 27 ani, părinții Marin și Dumitra, compania 8. Numele său este trecut pe Monumentul Eroilor din curtea bisericii din Falcoieni.
2. Constantin Voicu Dumitra, sat Carstesti, născut în 1920, 23 ani, părinții Voicu și Ioana, compania 3.

• la 2 decembrie 1942

1. Ilie Marin Popa, sat Mijlocul, născut 1914, 29 ani, părinții Marin și Domnica, soția Rada, compania 7. Numele său este trecut pe Monumentul Eroilor din curtea bisericii din Mijlocu.

• 16 decembrie 1942

1. Prioteasa Nicolae, soldat, sat Sinești, născut la 20 septembrie 1908, 34 ani, părinții Toma și Niculae, soția Maria, lovit de schije de artilerie.
   La 20 decembrie 1942 chiar comandantul Reg. 3 Olt Alexandru Lăzărescu a fost călcat de senilele tancurilor sovietice.
   Batalia de la Cotul Donului -Stalingrad -Stepa Calmuca este asociată cu o dublă tragedie pentru Armata Română.
   Prima, s-a consumat pe câmpurile de luptă din Cotul Donului, Stalingrad și Stepa Calmuca care a avut ca rezultat pentru noi, pierderi de cca.160.000 ostași români morti, răniți sau dispăruți .
   A doua , mult mai profunda si mai persistenta , a avut loc în conștiința poporului român care timp de peste 45 ani ( 1944 -1989 ) a fost lipsit de posibilitatea de a cunoaste adevarul .
   Majoritatea celor căzuți, au rămas în anonimat, iar despre ei, cel puțin în România nu s-a scris NIMIC !!!
   Odihnă veșnică acestor EROI ai Neamului Românesc!
   Doina Leulescu

Doina Leulescu